La Hong Kong, cel mai mare protest de la începutul manifestaţiilor transmite mesaje paşnice de schimbare, scrie presa internaţională. Apărătorii democraţiei de la Hong Kong au înfruntat ploaia torenţială, într-o demonstraţie de rezistenţă în faţa avertismentelor lansate de Beijing, notează The Wall Street Journal. La Hong Kong, protestatarii luptă cu determinare, dorind ceea ce germanii, francezii, britanicii şi americanii au deja: democraţie, stat de drept, drepturile omului, analizează Der Spiegel. Deşi trăiesc în îndepărtatul Hong Kong, cauza lor este una occidentală, însă în Occident există prea multă tăcere în privinţa a ceea ce se petrece la Hong Kong, critică ziarul german. Regiunea semi-autonomă trece de la începutul lunii iunie prin cea mai gravă criză a sa de la retrocedarea către China, în 1997, cu manifestaţii şi acţiuni aproape zilnice pentru a cere, în special, votul universal, comentează Le Temps. Dar propaganda chineză a difuzat din abundenţă imagini ale derapajelor demonstraţiilor, în speranţa de a decredibiliza mobilizarea şi, de asemenea, imagini cu soldaţi chinezi şi transporturi de trupe blindate masate de celalată parte a frontierei, la Shenzhen, atenţionează ziarul elveţian. În două dintre cele mai autoritare ţări de pe glob se desfăşoară acum demonstraţii pro-democraţie fără precedent, constată The Washington Post. La Hong Kong, mii de tineri sfidează brutalitatea poliţiei, pentru a-şi face vocile auzite. În Rusia, unde propaganda atacă Occidentul şi ironizează democraţia ca fiind haotică şi anarhică, protestatarii s-au concentrat pe instituţiile democratice fundamentale: ei cer dreptul de a putea vota candidaţi independenţi la alegerile locale, scrie ziarul american. La fel ca tinerii din Hong Kong, cei din Rusia nu sunt doar fervenţi, ei sunt organizaţi, prevăzători şi bine pregătiţi. O generaţie de disidenţi estici s-a gândit mai profund decât Occidentul cum să se auto-organizeze, cum să opereze într-o lume condusă de elite secretomane şi cleptocrate, care fac tot posibilul să genereze distragerea atenţiei şi apatie, concluzionează The Washington Post.
Criza obligă geniile să migreze, titrează ziarul mexican Excelsior, care publică o analiză realizată de Deutsche Presse-Agentur. Situaţia economică dificilă care biciuie Europa de Est a obligat profesionişti, cercetători şi experţi să îşi abandoneze ţările, pentru a pleca în Occident, lăsând companiile fără personal şi întârziind investiţiile. Antreprenorii, experţii şi politicienii din ţările balcanice ale Uniunii Europene sunt îngrijoraţi de plecarea tinerilor cu pregătire, către destinaţii cu aşteptări salariale mai bune, precum Germania, Italia sau Spania, notează Excelsior. Autorităţile române estimează la peste două milioane numărul concetăţenilor aflaţi în străinătate, în mare parte în Spania şi Italia. Peste 700.000 de bulgari locuiesc în alte ţări ale UE, un număr de 230.000 de croaţi au emigrat către alţi membri ai Uniunii Europene, între 2013 şi 2016, în Grecia, aproximativ 400.000 de tineri au urmat calea europeană, de la izbucnirea crizei financiare care a afectat ţara în 2010, iar în Ungaria, considerată una dintre cele mai dezvoltate ţări din regiune, criza economică globală din 2008 a generat şi un val de emigrare care s-a intensificat începând cu 2010, menţionează Excelsior.
Guvernul român a propus doi foşti miniştri pentru postul de comisar la Bruxelles, Dan Nica şi Rovana Plumb, care au avut mai multe mandate de deputaţi europeni, anunţă Le Figaro. Bucureştiul gestionează dezvoltarea regională în Comisia actuală şi doreşte să obţină un portofoliu la fel de important în noua echipă, cel al energiei sau al transporturilor, menţionează Le Figaro.
Prim–ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, reorientează Republica Moldova spre SUA, construind politica republicii după modelul românesc, titrează Nezavisimaia Gazeta. În cursul întrevederii avute cu un congresman american, Maia Sandu şi-a exprimat interesul pentru reluarea dialogului strategic cu SUA, mizând pe America în contextul integrării în UE, explică ziarul rus. „Apreciem în mod deosebit contribuţia Statelor Unite la susţinerea reformelor care au loc în prezent în Republica Moldova şi mizăm pe sprijinul şi buna cooperare cu SUA în domenii-cheie precum democraţia şi buna guvernare, dezvoltarea economico-financiară, cooperarea în domeniul securităţii”, a menţionat Maia Sandu, citată de Nezavisimaia Gazeta.
Preşedintele francez Emmanuel Macron îl primeşte la fortul Brégançon pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre dosarele fierbinţi de la apropiatul summit G7 de la Biarritz, unde Rusia nu va fi prezentă, dar şi pentru a relansa o relaţie bilaterală aflată în dificultate de la anexarea Crimeii, anunţă Les Echos. După vizita în Franţa, Putin va merge la Helsinki, informează ziarul francez, care crede că aceste vizite sunt folosite la Moscova pentru a arăta că Rusia nu este izolată pe scena internaţională.
Despre temeri crescânde cu privire la o recesiune globală scrie EUObserver. Trei mari puteri economice, Germania, China şi SUA au înregistrat o încetinire a creşterii lor economice, explică publicaţia de la Bruxelles. În cel de-al doilea trimestru din acest an, economia germană s-a contractat cu 0,1 la sută, ceea ce probabil va afecta economia întregii UE. Totodată, cu 4,8 la sută, China are cea mai slabă creştere a producţiei industriale din 2002, iar economia SUA îngrijorează şi ea, cu o creştere mai scăzută decât cea aşteptată în trimestrul anterior şi cel actual.
Cristina Zaharia, RADOR
