Vizita în Statele Unite a preşedintelui Klaus Iohannis este comentată de presa internaţională. Preşedintele american Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe preşedintele României, Klaus Iohannis, la o reuniune bilaterală, a anunţat postul CNN. Cei doi lideri au discutat cu precădere despre cooperarea în domeniul apărării, energiei şi aplicării legii între cele două naţiuni, detaliază Associated Press. Preşedintele român i-a solicitat omologului său american mărirea prezenţei militare a SUA în ţară, titrează Emerging Europe. „Am transmis clar că suntem pregătiţi să găzduim un contingent mai mare de forţe americane, iar preşedintele Trump a părut deschis la această idee”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Emerging Europe. Totodată, precizează publicaţia britanică, Donald Trump a lăudat eforturile preşedintelui român în lupta anticorupţie şi şi-a exprimat încrederea că va evolua foarte bine la următoarele alegeri, menţionează Emerging Europe. Preşedintele român, în căutarea realegerii, primeşte un imbold de la Trump, titrează Radio Europa Liberă de la Washington şi continuă: „Întâlnirea cu Trump ar putea cizela imaginea preşedintelui Iohannis în rândul alegătorilor români, ca lider care are respectul Statelor Unite”. Ziarul ungar Napi Gazdasag evidenţiază că, în urma discuţiilor bilaterale de la Casa Albă, s-a semnat un acord privind dezvoltarea parteneriatului strategic româno-american, Bucureştiul sperând ca, pe lângă cooperarea politică şi de securitate militară, să se înregistreze şi o dezvoltare în privinţa economiei, mai ales în domeniul cooperării în industria energetică şi cea nucleară. În declaraţia de presă comună ce a urmat întâlnirii de la Washington, preşedinţii SUA şi României s-au pronunţat împotriva construirii gazoductului Nord Stream-2, care plasează aliaţii şi partenerii pe o poziţie de dependenţă energetică faţă de Rusia, reţine Rosbalt. În declaraţie se mai arată că în România există resurse de gaze naturale care ar putea contribui la creşterea securităţii energetice a Europei, adaugă Rosbalt. Lista de invitaţi a Casei Albe a lui Trump favorizează Varşovia şi Bucureştiul, în detrimentul Parisului şi Berlinului, constată The Washington Post. Trump a curtat şi a fost curtat de conducători din Europa Centrală şi de Est, iar din perspectiva sa, regiunea oferă potenţialul unor noi aranjamente comerciale, energetice şi militare care, uneori, pot ocoli Europa de Vest, comentează ziarul american. Accentul pus pe Europa Centrală şi de Est este similar unei alte iniţiative de apropiere de spaţiul post-comunist, din timpul administraţiei Bush, însă acum vine în contextul diferit al ascensiunii naţionalismului pe întregul continent şi al fisurilor apărute în Uniunea Europeană, concluzionează The Washington Post.
În Uniunea Europeană, economia statelor est-europene se apropie tot mai mult de cea a celorlalte state membre, potrivit unui raport emis de Banca Federală Germană, publicat de Die Presse. Banca germană a studiat situaţia economică din Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania, Polonia, Cehia, Ungaria, România, Bulgaria şi Croaţia şi a constatat că, datorită creşterii economice puternice din ultima vreme, rămânerea în urmă s-a redus considerabil, notează ziarul austriac. Un motiv important pentru această apropiere sporită l-a constituit, în opinia băncii, accentuarea integrării ţărilor pe piaţa internă europeană, însă pentru obţinerea unor noi progrese este important ca statele să îmbunătăţească în continuare activitatea instituţiilor lor, scrie Die Presse. În opinia băncii germane, importantă este şi necesitatea consolidării statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei.
În Europa se va juca a doua rundă a războaielor comerciale, crede Haberturk. 15% din comerţul mondial este realizat în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, aşadar ţările UE realizează exporturi de aproximativ două mii de miliarde de euro şi importuri de aceeaşi sumă. Însă a doua rundă va fi mai complicată, căci de data aceasta cearta se dezlănţuie deasupra Europei, atenţionează ziarul turc. Cine va ajunge să domine comercial Uniunea Europeană? întreabă Haberturk şi continuă seria nedumeririlor: Va fi oare China, care a intrat în Europa prin partea de sud, cu proiectul „O centură, un drum”, şi care a atras de partea ea Rusia? Sau vor fi SUA, care vin prin Atlantic, cu navele încărcate cu gaz natural lichefiat şi care se pregătesc de colaborare cu Anglia, pe care vor să şi-o apropie după Brexit? – întreabă retoric Haberturk.
În SUA, Pentagonul a testat recent o rachetă de croazieră, la câteva săptămâni după dizolvarea tratatului de referinţă americano-rus privind controlul armelor nucleare, INF, informează revista Time. În context, Rusia acuză SUA de acumularea de tensiuni militare din cauza testului şi asigură că nu va permite să fie atarsă într-o costisitoare cursă a înarmării, adaugă The Telegraph. În acelaşi timp, aflat într-o vizită la Helsinki, în Finlanda, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Washingtonul ar putea utiliza acum sistemele de lansare existente în România şi Polonia pentru a lansa noile rachete, dacă ar dori, un scenariu la care Moscova ar fi nevoită să răspundă, scrie Reuters. Însă SUA au precizat deja că nu au planuri iminente de desfăşurare de noi rachete terestre în Europa, notează Reuters.
(Cristina Zaharia)
