În Finlanda în cadrul unui proiect s-a asigurat un venit necondiţionat pentru 2000 de şomeri. Iniţial testul era prevăzut pentru o gamă mai largă de oameni, de exemplu pentru persoanele sub 25 de ani, sau femei casnice, dar bugetul pentru experiment nu a permis mai mult. Guvernul a alocat 20 de milioane de euro pentru acest scop. Astfel o categorie specială a putut beneficia de alocaţia lunară de 560 de euro. În program au intrat în primul rând acele persoane, care nu ar mai fi primit mult timp indemnizaţia de şomaj.
În Finlanda rata şomajului este de 6,6%. Cu un an mai devreme acest procent depăşea 7%. Economia Finlandei a fost zguduită de criza firmei Nokia şi restrângerea exploataţiilor de masă lemnoasă (din cauza digitalizării). Totodată ţara a fost afectată de sancţiunile economice ale Uniunii Europene impuse Rusiei. Cei care beneficiau de venitul lunar de 560 de euro, nu au pierdut nici celelalte ajutoare (alocaţia de stat pentru copii, sau sprijinul locativ). În schimb indemnizaţia pentru şomaj a fost oprită. De altfel în Finlanda pot beneficia de indemnizaţie de şomaj doar acele persoane, care înainte de a deveni şomeri au lucrat cel puţin 26 de luni. În schimb venitul necondiţionat – cum arată şi numele – se putea primi de către oricine, şi nu era necesar să se prezinte periodic la oficiile pentru ocuparea forţei de muncă, nici să facă dovada că au încercat să găsească un loc de muncă. Mai mult, cei care participau la acest program primeau cei 560 de euro şi după ce şi-au găsit un loc de muncă.
Scopul proiectului a fost măsurarea efectului venitului necondiţionat asupra şomerilor, angajatorilor şi pentru întreaga societate. Cercetătorii au dorit să afle cât de mare este motivaţia de a găsi un loc de muncă a şomerilor care au intrat în acest program. Testul a avut un ecou destul de mare în presa internaţională, chiar şi The New York Times s-a ocupat cu acest proiect într-o ediţie din 2016. Proiectul – planificat pentru doi ani – s-a încheiat recent. Prelucrarea datelor încă nu s-a terminat, însă primele constatări au fost publicate la o conferinţă internaţională din Alpbach (Austria). Potrivit rezultatelor preliminare cei care primesc un venit sigur lunar sunt mai puţin stresaţi şi se simt în mai mare siguranţă – a declarat pentru ziarul Der Standard Katri Sarkia, cercetătorul Institutului Demos Helsinki. „Erau expuşi la mai puţin stres pentru situaţia lor materială” – a adăugat aceasta, subliniind că participanţii la proiect au declarat că aveau o situaţie materială mai bună, decât cei care beneficiau de indemnizaţie de şomaj. Pe de altă parte întroducerea venitului necondiţionat nu a avut un efect semnificativ asupra pieţei forţei de muncă, dar o analiză mai aprofundată poate să modifice această prima concluzie. Au apărut şi articole potrivit cărora participanţii la proiect au găsit mai uşor un loc de muncă, dar sinteza finală a testului va fi dat publicităţii doar în prima jumătate a anului viitor. Potrivit specialiştilor o perioadă de doi ani de testare este prea scurtă pentru a trage concluzii pertinente pentru întreaga societate. Potrivit unui alt cercetător al institutului menţionat, Juha Leppänen este regretabil că doar 2000 de oameni au putut participa la proiect. După părerea acesteia un test mai amplu ar fi putut duce la concluzii mai solide.
Încă nimeni nu ştie dacă acest program se va continua sau nu. Probabil că la o decizie rapidă nu ne putem aştepta, pentru că proiectul a fost iniţiat de guvernul anterior, de dreapta. În 2019 însă alegerile au fost câştigate de o coaliţie de stânga, condusă de premierul Antti Rinne. Părerile specialiştilor este împărţită în privinţa venitului de bază garantat. Unii cred că statul este dator să ofere pentru fiecare cetăţean un nivel de trai decent şi venitul necondiţionat stimulează pe cetăţeni să pornească propriile lor afaceri, pentru că în cazul unui eşec, nu rămân fără niciun sprijin. Alţii însă susţin că acest sistem nu stimulează munca.
Experienţe similare au existat în Canada, Brazilia, India şi Italia, însă rezultatele nu sunt foarte concludente pentru că situaţiile erau foarte diferite şi nu peste tot se primeau bani necondiţionaţi. Concluzia generală însă a fost că banii câştigaţi fără nicio activitate nu stimulează găsirea unui loc de muncă. În România acordarea unui venit minim necondiţionat a fost una din propunerile formaţiunii politice Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD), care însă a fost respinsă de parlament. Prin Legea 416 din 2001 a fost întrodus venitul minim garantat, care însă este mai degrabă un ajutor social şi nu se acordă necondiţionat.
Székely Ervin, Rador
