Criza politică din Marea Britanie, în contextul ieșirii țării din Uniunea Europeană, dar și negocierile din Italia unde se prefigurează o coaliție de guvernare fără partidul Liga, condus de Matteo Salvini, se află printre subiectele predilecte ale presei internaționale. După ce premierul britanic, Boris Johnson, a obținut sprijinul reginei pentru suspendarea Parlamentului, „o alianţă rebelă pluripartită se pregăteşte pentru confruntarea cu Johnson”, scrie The Guardian. „Parlamentari rebeli din întregul spectru politic îşi reunesc forţele în vederea unei istorice dispute parlamentare programate săptămâna viitoare. Alianţa pluripartită a parlamentarilor rebeli a căzut de acord să adopte rapid o lege menită să-l oblige pe premier să ceară amânarea intrării în vigoare a Articolului 50 dacă, până la mijlocul lunii octombrie, el nu ajunge la un acord pe tema Brexitului”. Eurodeputaţi din întreaga UE se organizează pentru a declanşa o investigaţie oficială asupra guvernului britanic pentru încălcarea statului de drept, din cauza acţiunii „deranjante” a lui Boris Johnson de a suspenda parlamentul, dezvăluie The Independent. Pe de altă parte, peste un milion de britanici au semnat o petiție în care „se mobilizează contra lui Boris Johnson și a ‘loviturii sale de stat'”, scrie La Libre Belgique. În petiție se susține că „Parlamentul nu trebuie suspendat sau dizolvat decât dacă perioada privind Articolul 50 a fost suficient extinsă sau dacă intenţia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană a fost retrasă”. „Parlamentul trebuie să ia în considerare într-o dezbatere orice petiție care depășește 100.000 de semnături”, amintește La Libre Belgique. Le Monde consideră că „Prim-ministrul britanic nu păcălește pe nimeni: ce vrea el în realitate prin suspendarea Parlamentului este să-i împiedice pe deputați să se organizeze pentru a împiedica un Brexit fără acord”. „Miercuri, Boris Johnson și-a arătat adevărată față: ‘O ieșire cu orice preț’ poate însemna să se lipsească de Parlament. Să-i facă să tacă pe aleșii poporului, acești deputați pe care nu-i controlează, deoarece, tehnic, el nu are decât un vot de majoritate în Camera Comunelor”, mai arată Le Monde.
Negocierile din Italia privind formarea unui nou guvern, din care lipsește partidul Liga al populistului Matteo Salvini, sunt urmărite cu atenție de presa internațională. Publicația belgiană Le Vif amintește că prim-ministrul italian în exercițiu, Giuseppe Conte, a fost însărcinat de președintele Sergio Mattarella să formeze un nou guvern de coaliție. Impasul politic din Italia a fost deblocat după ce Mișcarea 5 Stele și Partidul Democrat s-au înțeles să formeze un guvern sub conducerea lui Giuseppe Conte, evitând a priori organizarea de noi alegeri în țară. Sub titlul „Premierul Conte la a doua rundă de vals”, Euronews amintește că acesta a mai fost mandatat în mai 2018 să formeze un guvern. „Când, în mai 2018, numele său a ajuns pe masa de lucru a președintelui Republicii Italiene, fiind indicat de Mişcarea 5 Stele ca noul premier al Italiei, Giuseppe Conte a fost catalogat de anumită parte a presei din Italia drept un om fără calități, în ciuda unui CV respectabil. ‘Omul fără calităţi’ a dovedit că are calități și a câştigat deja acel respect internațional de care Italia are foarte multă nevoie”, comentează Euronews. Iar La Repubblica scrie că „în noul mandat, pe care l-a acceptat cu rezerve”, Giuseppe Conte a anunțat că „se va concentra pe apărarea mediului, pe muncă, egalitate, respectarea instituțiilor, protejarea intereselor naționale, toate acestea într-un cadru de multilateralism”.
Presa internațională urmărește și vizita pe care consilierul de securitate națională al administrației Trump, John Bolton, o face în estul Europei, mai exact în Ucraina, Moldova şi Belarus. În Ucraina, Bolton a discutat despre conflictul din Donbass și ambițiile chineze asupra sectorului aerospațial național, scrie Il Giornale. „Adevăratele obiective ale consilierului sunt Chișinău și Minsk, deoarece poziționarea pro-rusă a acestora este din ce în ce mai şubredă și exploatând cu știință slăbiciunea temporară a Moscovei, acest lucru s-ar putea dovedi fundamental pentru redesenarea echilibrului de putere din regiune”, comentează ziarul italian. „Consilierul american pentru securitate naţională a spus că îşi propune să folosească vizita în Belarus pentru a-l avertiza pe liderul acestui stat, preşedintele Aleksandr Lukaşenko, despre ameninţarea reprezentată de Rusia în domeniul securităţii”, notează The New York Times. „Bolton este demnitarul american cu cel mai înalt rang care face o vizită în Belarus, demers ce survine în condiţiile în care Moscova şi Minskul iau măsuri de integrare mai strânsă a ţărilor lor în cadrul unui proiect de stat unional, care alimentează temerile legate de o anexare tacită de către Moscova”, mai arată publicația americană.
Între timp, Rusia își consolidează legăturile militare cu Turcia, președinții celor două țări sondând terenul pentru o posibilă livrare de avioane de luptă rusești către Ankara, amintește Hürriyet. Ar fi vorba de avioane SU-35 și SU-57, pe care Turcia le dorește după ce a fost exclusă din programul de fabricare a avionului de luptă american F-35 și de pe lista de cumpărători ai acestui avion. Măsura vine după ce Turcia a comandat din Rusia sisteme de rachetă S-400, despre care partenerii vestici spun că reprezintă un pericol de securitate pentru sistemele NATO, mai amintește Hürriyet. Dincolo de interesele comune privind tranzacțiile cu echipamente militare, Turcia și Rusia își mențin divergențele privind situația din Siria, scrie ziarul Milliyet din Turcia. Ankara a transmis Moscovei „într-o formă fără echivoc mesajul că ‘Este inacceptabil faptul că regimul Assad revarsă moarte asupra civililor din Idlib, din aer şi de pe uscat, sub pretextul luptei împotriva terorismului'” și acuză Moscova că susține regimul de la Damasc, numindu-i teroriști pe luptătorii opoziției anti-Assad, mai scrie Milliyet. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
