La 80 de ani de la începutul celui de-Al doilea război mondial, presa străină scrie despre manifestările care au marcat evenimentul. Lideri din Germania, Polonia, Ucraina şi alte ţări „i s-au alăturat vicepreşedintelui SUA la ceremoniile de comemorare”, însă preşedintele „Putin al Rusiei nu a fost invitat ca urmare a tensiunilor cu liderii polonezi”, evidenţiază Washington Post într-un articol intitulat „Pence elogiază curajul polonezilor”. De la Varşovia, ziarul Rzeczpospolita apreciază cuvintele preşedintelui Poloniei care „a amintit că astăzi, la 80 de ani de la cel mai groaznic război din istoria lumii, există încă forţe care sunt gata să folosească forţa pentru a schimba graniţele”. În schimb jurnalul polonez îl critică pe vicepreşedintele american care „nu a menţionat Ucraina şi nici întărirea prezenţei SUA în Europa Centrală şi de Est, în contextul ameninţării venite dinspre est”. Cotidianul german Die Welt se opreşte asupra cuvintelor preşedintelui Steinmeier care „a cerut iertare Poloniei pentru teroarea germană”, subliniind că „germanii au comis o crimă împotriva umanităţii”. Iar The Guardian notează că vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prezent şi el la ceremoniile de comemorare a 80 de ani de la începutul celei de-a doua conflagraţii mondiale, „a spus că cea mai bună modalitate de a cinsti memoria victimelor războiului este de a ‘lucra pentru toleranţă, a lucra pentru respectul reciproc, a lucra pentru eliminarea factorilor care dau apă la moară celor care propun intoleranţa'”. Ziarul britanic aminteşte că „Timmermans este un critic vocal al actualului guvern polonez”.
Presa din Regatul Unit este însă mai interesată de actualitatea internă. The Telegraph scrie că premierul Boris Johnson „se gândeşte la epurarea rebelilor şi convocarea de alegeri anticipate” în condiţiile în care negociatorul UE „refuză să renunţe la aşa-numitul ‘backstop'”. Financial Times calculează implicaţiile planului de naţionalizări al liderului Partidului Laburist, care ar „constitui o redistribuire fundamentală a veniturilor şi puterii în Regatul Unit” şi ar „costa companiile 300 de miliarde de lire sterline”. În acelaşi timp, Financial Times constată că „investitorii retrag miliarde de lire sterline din Regatul Unit în perspectiva unui Brexit fără acord”. Cu sau fără acord, The Guardian informează că guvernul de la Londra se pregăteşte intens pentru divorţul de Bruxelles, inclusiv prin lansarea unei ample campanii publicitare, sub titlul „Get ready for Brexit”. O campanie care ar urma să coste 100 de milioane de lire sterline şi care va dura doar două luni, precizează The Guardian. Iar The Sunday Times relatează că Boris Johnson i-a avertizat pe parlamentarii conservatori că „săptămâna aceasta se vor confrunta cu o alegere istorică – fie îl vor susţine pe el pentru a înfăptui Brexitul şi promisiunea generoasă de a cheltui 3,5 miliarde de lire sterline pentru serviciile publice, fie vor fi martorii preluării puterii de către (şeful Partidului Laburist Jeremy) Corbyn care ‘va arunca ţara în haos'”. În aceste condiţii, de la Bruxelles, EUobserver asigură că „în încercarea de a evita o ieşire fără acord ‘de coşmar’, de două ori pe săptămână vor avea loc discuţii pe tema Brexit”.
Presa internaţională se arată preocupată şi de războiul comercial care opune în ultima vreme Statele Unite şi China. „Statele Unite aplică noile tarife” pentru îmbrăcăminte şi alte mărfuri importate din China, scrie Wall Street Journal cu menţiunea că este de aşteptat ca aceste măsuri „să-i lovească pe consumatori”. Apreciind că cele mai mari economii ale lumii „se îndepărtează şi mai mult, fără perspectiva unui final”, New York Times conchide că „înfruntarea răstoarnă relaţiile” dintre China şi SUA. Într-un comentariu, agenţia de presă chineză Xinhua apreciază că Washingtonul „trebuie să înveţe patru lecţii de pe urma războiului comercial cu China”. Prima ar fi că „tactica presiunii maxime” nu va face Beijingul să cedeze. A doua că „economia chineză este suficient de puternică pentru a rezista presiunii”. A treia lecţie pentru administraţia americană ar fi că „trebuie să înceteze să nege că războiul său comercial aduce prejudicii populaţiei şi afacerilor” din SUA. Şi „în fine, dar nu în ultimul rând”, „SUA ar trebui să înveţe cum să se poarte ca o putere globală responsabilă şi să înceteze să acţioneze ca un ‘school bully'”. „Numai aşa va putea redeveni America măreaţă”, punctează Xinhua.
Iar Le Monde evidenţiază că „în faţa ameninţării pe care o reprezintă China şi Rusia”, preşedintele american a confirmat crearea unui „comandament militar al spaţiului, care va asigura dominaţia Statelor Unite pe acest nou teatru de război”.
Despre ţara noastră, Le Figaro relatează că „prim-ministrul social-democrat român a anunțat sâmbătă că va depune plângere împotriva președintelui Republicii, de centru dreapta, care a denunțat guvernul ca fiind “corupt” și refuză numirea de noi miniștri”. Ziarul francez precizează că „după ce a suferit o înfrângere la ultimele alegeri europene, PSD este slăbit şi în urma condamnării definitive la trei ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie a fostului lider al partidului, Liviu Dragnea”.
Iar Le Soir îl citează pe Papa Francisc, care „îi invită pe ‘toţi membrii familiei umane’ să-şi schimbe modul de viaţă” pentru „a aduce sub control schimbarea climatică şi să exercite presiuni asupra conducătorilor lumii pentru a acţiona ‘înainte de a fi prea târziu'”.
Adriana Buzoianu, RADOR
