Vizita la Bruxelles a secretarului de stat al SUA, Mike Pompeo, este în atenţia presei internaţionale. Şeful diplomaţiei americane a avut o primă întrevedere cu noul preşedinte al UE, Ursula von der Leyen, şi cu noii şefi ai Parlamentului European, Consiliului UE şi diplomaţiei comunitare, anunţă EUObserver. Vizita de două zile a oficialului american la Bruxelles înseamnă o excelentă oportunitate de abordare a mai multor teme importante pentru relaţiile transatlantice şi de a avea o strategie unificată în gestionarea lor, într-un moment în care Europa urmează să aibă o nouă conducere, crede Euractiv. „Administraţia Trump doreşte să reseteze relaţiile cu UE”, titrează Politico şi aminteşte că SUA şi UE au divergenţe asupra mai multor importante teme diplomatice, în special asupra unei dispute comerciale mocnite şi a atitudinii faţă de Iran. Tot la Bruxelles, înaltul oficial american s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care a analizat situaţia din Afganistan şi un posibil acord de pace cu talibanii, informează Euronews.
La Londra, a început spectacolul în Parlamentul britanic, unde curg acuzaţiile între putere şi opoziţie privind atacarea democraţiei britanice, constată The Washington Post. Premierul Boris Johnson şi-a pierdut majoritatea în Camera Comunelor, după plecarea unui parlamentar conservator la liberal-democraţi, reţine The Times. Întrucât Uniunea Europeană se confruntă acum cu perspectiva ca Marea Britanie să spargă rândurile Uniunii fără un acord, cel mai probabil declanşând un haos, acesta este un moment deosebit de nefericit, atenţionează The New York Times, întrucât Germania, cea mai mare economie a Europei, se îndreaptă spre recesiune, iar Italia îşi pierde forţa în tumultul politicii agitate care a descurajat investiţiile, ambele ţări reprezentând laolaltă 40 la sută din producţia economică anuală a zonei euro. În plus, problemele din economia globală fac Europa din ce în ce mai vulnerabilă la consecinţele unui Brexit fără acord, adaugă ziarul american. Un Brexit fără acord le va aduce britanicilor pierderi de 16 miliarde de dolari la exporturile către UE, însemnând 7 la sută din exporturile totale ale Regatului Unit către UE, şi de multe alte miliarde către alte ţări, a alertat ONU, citată de La Libre Belgique. La rândul său, fostul premier britanic Gordon Brown avertizează, într-un comentariu în publicaţia Mirror, că un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte. Situaţia catastrofală de la 31 octombrie, chiar de Halloween, este înfăţişată de premierul Boris Johnson ca o ocazie de a arăta că Marea Britanie se poate susţine singură, dar este, în opinia lui Gordon Brown, citat de Mirror, cel mai mare act de autovătămare, ce va duce economia de pe marginea prăpastiei direct în recesiune şi falimente, iar acest demers trebuie oprit imediat.
Un avertisment al FMI, citat de Public Finance International, arată că „economia României este ‘vulnerabilă la şocuri’, dat fiind riscul unor dezechilbre macroeconomice. Potrivit FMI, deşi este de aşteptat ca actuala creştere economică să se menţină în acest an la un nivel de peste 4%, ea ar putea scădea pe termen mediu, din cauza lipsei de progrese în materie de reforme structurale şi de investiţii”, notează Public Finance International. Totodată, FMI a recomandat României să se orienteze spre o „politică fiscală de contracarare”, să finanţeze modernizarea infrastructurii şi să-şi reînnoiască reformele, sfătuind guvernul să nu renunţe la lupta împotriva corupţiei, adaugă Public Finance International.
O măsură inedită urmează a fi luată în Suedia, care planifică introducerea unui nou impozit asupra sectorului bancar, pentru a finanţa o creştere a cheltuielilor de apărare, de la 1% în prezent, la 1,5% din PIB până în 2025, în vederea contracarării activităţii militare ruseşti în regiunea Mării Baltice, anunţă Euronews. Date fiind tensiunile în creştere între Moscova şi ţările situate de-a lungul graniţei europene a Rusiei, după anexarea Crimeii, Suedia a reintrodus deja serviciul militar, a sporit cooperarea cu NATO şi cu vecinii săi nordici şi a întărit apărarea pe Insula Gotland, la Marea Baltică, subliniază Bloomberg.
Odată cu dispariţia tratatului de limitare a armelor nucleare cu rază medie de acţiune INF, crede Stratfor, următoarele mişcări ale Statelor Unite şi ale Rusiei pentru a dezvolta, apoi disloca rachete cu rază medie în Europa, vor fi un aspect cheie al unei mai ample curse a înarmării între marile puteri. Deşi Moscova ar fi putut protesta vehement împotriva retragerii SUA din tratatul INF, de fapt nu a agreat niciodată prea mult termenii acestui document, opinează Stratfor. În plus, puterea militară din ce în ce mai mare a Chinei, inclusiv arsenalul său de rachete terestre cu rază medie au îngrijorat Moscova, care acum trebuie să ia în considerare cum va face faţă unei ameninţări chineze, dacă aceasta se va materializa vreodată.
Presa internaţională mai notează că, la Vladivostock, preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul Indiei, Narendra Modi, vor deschide o nouă pagină în cooperarea dintre India şi Extremul Orient Rus, cu ocazia întâlnirii care va avea loc în cadrul celui de-al V-lea Forum Economic Estic, potrivit agenţiei de presă ruse Tass. Se aşteaptă semnarea a 25 de acorduri bilaterale în sectoarele apărării, comerţului, investiţiilor, cooperării industriale, coridoarelor şi conectivităţii energetice, consemnează The Economic Times. Cu aceeaşi ocazie, preşedintele rus, într-un gest unic, îi va înmâna premierului indian un timbru dedicat aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Mahatma Gandhi, părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă nonviolente.
RADOR – Cristina Zaharia
