Miercuri în zorii zilei, parlamentul britanic a respins încă o dată solicitarea premierului Boris Johnson privind convocarea alegerilor generale anticipate pentru data de 15 octombrie. Potrivit legii, pentru declanşarea procedurii era necesar votul a două treimi din legislativ, dar în urma unei şedinţe maraton (începută marţi seara şi încheiată abia miercuri) susţinătorii alegerilor anticipate nu au reuşit să adune decât 293 de voturi (faţă de cele 434 necesare). Parlamentul nici nu mai are ocazia să aprobe cererea premierului, din cauză că începând de astăzi activitatea legislativului este suspendată – tocmai la cererea lui Johnson – pentru o perioadă de cinci săptămâni. Potrivit unui sondaj de opinie publicat recent de inews, dacă duminică ar avea loc alegerile, atunci Partidul Conservator de unul singur nu ar putea obţine majoritatea în parlamentul britanic. Acesta ar putea conta doar pe 32% din voturi, ceea ce după redistribuire ar însemna 295-300 de locuri în camera inferioară a parlamentului cu 650 de locuri. Conservatorii ar suferi cele mai mari pierderi în Londra şi în Scoţia.
Potrivit informaţiilor cotidianului The Times, Boris Johnson s-a arătat mai conciliant înainte de întâlnirea sa de luni cu premierul irlandez, Leo Varadkar. Chiar dacă în public acesta a susţinut că „orice s-ar întâmpla”, Brexit-ul va avea loc la data de 31 octombrie, faţă de colaboratorii săi a admis că s-ar putea să modifice strategia ieşirii din UE. Publicaţia reaminteşte că nu de mult Johnson a declarat că „mai bine moare şi zace într-o groapă” decât să respecte legea adoptată de parlament şi promulgată luni de regina Elisabeta a II-a, care îl obligă pe premier să ceară prelungirea termenului ieşirii din Uniunea Europeană a Regatului Unit cu încă trei luni, stabilită a avea loc pe 31 octombrie, dacă până la 19 octombrie parlamentul nu va adopta un acord privind condiţiile Brexit-ului, sau nu va accepta ieşirea fără acord. Faţă de această poziţie inflexibilă, la începutul săptămânii Johnson a dat asigurări miniştrilor săi că „se va apleca în faţa puterii legii”. Probabil că în această schimbare a jucat un rol şi ministrul justiţiei, Robert Buckland, care l-a atenţionat că în cazul în care nu va respecta legea s-ar putea să ajungă la închisoare. Problema juridică poate să devină periculoasă pentru premier dacă până la data de 19 octombrie, când ia sfârșit summit-ul Consiliului Uniunii Europene, nu se va realiza un acord între Bruxelles şi Londra iar Boris Johnson nu va solicita amânarea datei Brexit-ului. De altfel, nici acordul UE nu poate fi garantat, pentru că în ultima vreme oficialii francezi au dat declaraţii sceptice. Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian referitor la întrebarea presei, cum ar reacţiona Franţa la solicitarea de amânare a ieșirii Marii Britanii din UE, a declarat duminică – potrivit Euronews – că după cunoştinţele sale nu există nicio circumstanţă care ar justifica să analizeze măcar o asemenea chestiune. Potrivit opiniei experţilor, pentru economia Franţei un Brexit fără acord ar fi avantajos.
În acelaşi timp însă, cabinetul britanic analizează ipoteza în care Boris Johnson nu s-ar conforma legii privind evitarea Brexit-ului fără acord și ce s-ar întâmpla într-o asemenea situație. Consilierul în probleme strategice ale prim-ministrului, Dominic Cummings a afirmat că în această situaţie, chiar dacă deputaţii în 21 octombrie s-ar adresa justiţiei, tribunalul nu ar putea să decidă în doar zece zile, iar între timp Regatul Unit „ar cădea din UE”. Experţii juridici sunt însă de părere că instanţa în cazuri urgente poate să dea o decizie chiar şi în două zile.
Începând de astăzi parlamentul britanic este suspendat, ceea ce înseamnă că până la data de 14 octombrie deputaţii nu au posibilitatea să ceară socoteală Executivului.
Nimeni nu s-a aşteptat la rezultate spectaculoase în urma întâlnirii premierului britanic cu prim-ministrul irlandez, Leo Varadkar. Înainte de dezbateri, nici după insistenţe repetate ale ziariştilor Johnson nu a dezvăluit nimic despre propunerea alternativă a guvernului britanic la backstop. În schimb, Boris Johnson a repetat de mai multe ori că nu are de gând să reînfiinţeze controlul vamal la graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, totodată s-a angajat să respecte cele convenite în Acordul de Vinerea Mare semnat în anul 1998 (prin care s-a pus capăt violenţelor în Irlanda de Nord şi care prevede, printre altele, că graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord trebuie să rămână deschisă). Despre tratative presa a aflat foarte puţine amănunte şi nici comunicatul comun nu conţine lucruri concrete. Cei doi au fost de acord că discuţiile sunt încă la început şi „dacă în unele probleme au găsit o bază comună, în altele poziţiile sunt foarte îndepărtate”.
Székely Ervin, RADOR
