Presa internaţională relatează despre evoluţiile programate sau nu, din Europa ca şi din Statele Unite.
La Bruxelles, aşa cum era de aşteptat, Ursula von der Leyen a prezentat noua Comisie Europeană „care asigură echilibrul de gen şi care are caracter ‘geopolitic'”, remarcă EUobserver şi notează că şefa viitorului executiv comunitar promite că echipa ei „va asculta şi va da răspunsuri” la problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană. Die Zeit punctează că proiectele politice centrale ale preşedintelui Comisiei Europene „vor fi coordonate în următorii cinci ani de vice-preşedinţii executivi: social-democratul Frans Timmermans responsabil de protecţia climei, liberala Margrethe Vestager pentru concurenţa digitală şi democratul Valdis Dombrovskis pentru domeniul social şi al afacerilor”. Principalele provocări cu care se va confrunta echipa fostului ministru german al apărării vor fi „schimbările climatice, criza migratorie, Brexitul, precum şi tensiunile comerciale provocate de imprevizibilul preşedinte american Donald Trump”, enumeră Le Monde care notează că portofoliul Transporturilor ar urma să-i revină româncei Rovana Plumb. Un sondaj de opinie prezentat de jurnalul portughez Diario de Noticias pune în evidenţă noile tendinţe manifestate în rândul publicului european, de la neîncrederea în Statele Unite din cauză că îl consideră „toxic” pe preşedintele Trump, până la cele două domenii în care se impun acţiuni solidare la nivel comunitar, anume schimbările climatice şi imigraţia. Pe tema migraţiei se prefigurează deja „un început de controversă” stârnit de „comasarea dosarului migraţiei cu portofoliul mai amplu intitulat ‘protecţia modului nostru de viaţă european'”, constată Le Figaro. Financial Times adaugă că „decizia păstrării comisarului Vestager în fruntea ofensivei UE de combatere a tendinţelor monopoliste ale firmelor americane din Silicon Valley va atrage probabil criticile Casei Albe. Iar The Irish Times evidenţiază că acum urmează ca noii membri ai executivului de la Bruxelles să fie interpelaţi pentru confirmare de comisiile specializate ale Parlamentului European şi punctează că „Regatul Unit nu a nominalizat pe nimeni, plecând de la premisa că până la 1 noiembrie va fi ieşit deja din componenţa UE”. Dar, adaugă publicaţia de la Dublin, „dacă nu se va întâmpla aşa, este de aşteptat ca Londra să se conformeze obligaţiei din tratat” şi să facă o nominalizare temporară. Situaţia din Marea Britanie rămâne însă incertă în plan politic, după suspendarea Parlamentului „pe fondul unor scene extraordinare de protest în Camera Comunelor” şi al anunţului demisiei speakerului, scrie The Times. Le Monde este de părere că după respingerea alegerilor anticipate de către legislatori înainte de suspendarea Parlamentului de la Londra, „dacă Johnson nu solicită o amânare a Brexit, consecinţele pot fi foarte grave” atât pentru premier, care ar putea ajunge în închisoare, cât şi pentru statul de drept din Regatul Unit. În orice caz, Die Welt este de părere că „toate drumurile lui Boris Johnson duc la haos”. Iar The Guardian conchide că „la nivel mondial, saga Brexitului s-ar putea număra printre cele mai grave curente ale populismului naţionalist sau ar putea oferi cel mai bun exemplu de ripostă a democraţiei” în cazul în care „alegătorii care vor ca Marea Britanie să-şi rămână credincioasă sieşi vor da dovadă de o extraordinară înţelepciune”.
Provocate de decizia neaşteptată a preşedintelui Trump de a-l demite pe consilierul său pentru securitate, ziarele străine îşi îndreaptă atenţia şi asupra Statelor Unite. The New York Times scrie că „dezacordurile pe tema Iranului, Coreii de Nord şi Afganistanului ajung la deznodământ” şi menţionează că dl Bolton a negat că ar fi fost destituit, spunând că şi-a dat demisia din echipa de la Casa Albă. Washington Post face socoteala că Bolton este al treilea consilier pentru securitate naţională care pleacă din administraţia americană. „Această demisie spectaculoasă are loc într-un context extrem de încordat între SUA şi Iran, dosar asupra căruia Donald Trump a transmis semnale contradictorii în ultimele săptămâni, de la o fermitate extremă până la voinţa de a negocia”, detaliază Le Soir. În acelaşi timp, cu o zi înainte de comemorarea atentatelor de la 11 septembrie şi după ce a anulat o întâlnire secretă cu liderii talibani care urma să aibă loc la Camp David, preşedintele Trump „pronunţă moartea negocierilor de pace cu talibanii”, scrie Washington Post. „Războiul care durează de 18 ani în Afganistan urmează să intre într-o nouă fază violentă”, constată The Times cu menţiunea că „atât talibanii cât şi armata americană s-au angajat să-şi intensifice ofensivele”. The Times relatează şi despre „superspionul CIA care s-a aflat în inima Kremlinului” făcând parte din administraţia preşedintelui Putin şi care a reuşit să fugă în SUA pe o rută balcanică. „Informatorul CIA a transmis americanilor secrete din Rusia decenii la rând”, scrie New York Times şi adaugă că acuzaţiile de intervenţie a Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016 câştigate de Donald Trump l-au avut drept sursă pe acest spion aflat în anturajul lui Vladimir Putin. Citat de Nezavisimaia Gazeta, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus afirmă că „nu deţine informaţii privind calitatea de agent al CIA a lui Oleg Smolenkov şi că oricum „Kremlinul nu se ocupă de căutarea fostului angajat al administraţiei prezidenţiale ruse”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
