O suprafaţă de pădure echivalentă cu cea a Regatului Unit dispare în fiecare an, pe cuprinsul întregii planete, în principal în pădurile tropicale, cu efecte cumplite asupra climei şi a speciilor de animale sălbatice. Rata pierderii zonelor forestiere a ajuns la 26 de milioane de hectare pe an şi a crescut rapid în ultimii cinci ani, în ciuda promisiunilor făcute de guverne în 2014, de a inversa tendinţa defrişărilor şi a replanta copaci. Declaraţia de la New York semnată la sediul ONU în 2014 le cere ţărilor să reducă la jumătate despăduririle până în 2020 şi să reabiliteze 150 de milioane de hectare de terenuri defrişate sau cu păduri degradate. Obiectivul final al declaraţiei, de oprire a despăduririlor în 2030 – cu efectul unei reduceri a carbonului similar cu scoaterea din circulaţie a tuturor vehiculelor din lume – pare acum mai îndepărtat decât în momentul angajamentului. În America Latină, Asia de sud-est şi Africa – cele mai importante regiuni cu păduri tropicale – rata anuală de pierdere a acoperirii forestiere a crescut semnificativ între 2014 şi 2018, comparativ cu perioada 2001-2013. În timp ce defrişările cele mai masive s-au produs în zona tropicală din America Latină, cea mai mare rată a intensificării despăduririlor s-a înregistrat în Africa, cu o dublare a ratelor de la mai puţin de 2 milioane de hectare pe an la peste 4 milioane. Autorii raportului au constatat că în iunie 2019, ratele defrişării în Amazonul brazilian s-au amplificat cu 88% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. Charlotte Streck, cofondatoarea şi directoarea thinktankului Climate Focus care a realizat studiul, avertizează că incendiile recente sunt deosebit de preocupante deoarece, dacă în deceniile anterioare natura umedă a pădurilor tropicale acţiona efectiv ca un stingător de incendiu, încălzirea globală din ultimii ani a uscat unele părţi ale pădurii care au devenit mai combustibile./abuzoian
www.theguardian.com – 12 septembrie
