Cetăţenii statului Israel mâine vor fi chemaţi la urne, pentru a doua oară în acest an, după ce la data de 30 mai Knessetul – parlamentul israelian – şi-a decis propria dizolvare, ceea ce a însemnat convocarea alegerilor anticipate a căror dată a fost stabilită să aibă loc pe 17 septembrie. Campania electorală este în toi în statul evreiesc.
Cu doar cinci zile înainte de alegeri, premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o întâlnire cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Soci – scrie The Times of Israel. După discuţiile cu Putin, Netanyahu a declarat că în orice moment pot avea loc operaţiuni militare în Fâşia Gaza şi acest lucru nu are legătură cu alegerile. Acesta a adăugat că probabil nu rămâne o altă posibilitate decât îndepărtarea de la putere a organizaţiei Hamas în regiunea respectivă. Potrivit opiniei lui Netanyahu, cauza este că Hamas nu-şi exercită suveranitatea în zonă şi nu împiedică atacurile împotriva statului Israel. Potrivit concluziilor analiştilor, Netanyahu – cel care conduce partidul Likud de orientare de dreapta – se concentrează în această perioadă pe relaţiile sale cu Putin cu scopul de a câştiga voturile cetăţenilor israelieni cu origini rusești. Sprijinul acestora ar putea să fie esenţial pentru câştigarea alegerilor. Reamintim că Likud a guvernat până în luna mai alături de partidul Israel Betenu (Israel, Patria noastră) al cărui preşedinte – Avigdor Liberman – provine din fosta URSS. Coaliţia s-a destrămat în momentul în care Israel Betenu a ieşit de la guvernare (pentru că parlamentul nu a dorit să modifice legea apărării naţionale, în sensul că obligativitatea serviciului militar să fie extinsă şi pentru evrei ultraortodocşi). Zilele trecute, Netanyahu a vorbit despre noi obiective nucleare ale Iranului şi a pus în vedere anexarea teritoriilor locuite parţial de palestinieni, cum sunt Valea Iordanului şi partea de nord a Mării Moarte. Declaraţia premierului a avut un ecou internaţional negativ, iar autoritatea electorală din Israel l-a amendat pentru campania electorală ilegală. Aceasta înseamnă că Likud trebuie să plătească principalilor săi rivali electorali (Partidul Alb-Albastru şi Tabăra Democrată) câte 15.000 de shekeli (aproximativ 17.000 lei).
Netanyahu a avut şi o altă iniţiativă controversată şi anume a dorit ca parlamentul să adopte o lege potrivit căreia activiştii partidelor politice să aibă dreptul să introducă camere de luat vederi în secţiile de votare pentru a preîntâmpina sau a dovedi fraude electorale. Proiectul de lege a fost însă respins, având în vedere că nici autoritatea electorală şi nici procurorul general, Avichai Mandelblit nu au fost de acord cu măsura legislativă preconizată. Este de menţionat că proiectul de lege a fost respins şi cu voturile partidului Israel Betenu. Membrii acestui partid sunt în principal imigranţi sosiţi din fosta URSS, ceea ce înseamnă că relaţiile dintre Netanyahu şi Liberman nu s-au îmbunătăţit. În urma votului, Netanyahu a comentat furios decizia parlamentului, spunând printre altele că „este deosebit de dezamăgitor că Liberman s-a alăturat partidelor de stânga şi formaţiunilor arabe”. Netanyahu a mers și mai departe şi i-a acuzat pe liderii coaliţiei de partide Alb-Albastru cu origini maghiare că nu ar fi reprezentanţi ai evreimii şi că ar fi încheiat un pact cu arabii, oferindu-le acestora posturi de ministru. În replică, Avigdor Liberman a declarat că susţine introducerea camerelor de luat vederi în secţiile de votare, dar numai de către autorităţi independente şi nu de către „miliţiile lui Netanyahu”, pentru că scopul acestora din urmă nu este controlul alegerilor, ci conturbarea şi „furtul” acestora. Contracandidatul principal al premierului, fostul şef al statului major al armatei israeliene Beni Ganz, a declarat că prin convocarea alegerilor anticipate „a învins democraţia”, dar a atras atenţia că în zilele următoare Netanyahu „va continua manipularea şi va încerca să creeze diversiuni”.
Până acum, popularitatea lui Netanyahu nu a scăzut nici în urma scandalurilor de corupţie în care este implicat atât acesta cât şi soţia sa, Sara Netanyahu. Ultimele sondaje de opinie indică crearea unui balotaj între principalele forţe politice. Nici blocul partidelor de dreapta condus de Likud şi nici alianţa partidelor de centru-stânga în frunte cu partidul Alb-Albastru nu ar putea să formeze un guvern stabil. Conform analizelor, intenţia de vot în rândul arabilor este scăzută, ceea ce poate să favorizeze partidele de dreapta. S-ar putea ca din nou Israel Betenu – partidul minuscul al lui Avigdor Liberman (în legislativul actual având doar 5 deputaţi) – să fie cel care va decide cine să intre la guvernare (de altfel sondajele au arătat o creştere modestă a partidului Israel Betenu). Analiştii nu exclud posibilitatea ca nicio formaţiune politică să nu poată să formeze guvernul nici de această dată, iar în luna decembrie să se organizeze noi alegeri generale.
Székely Ervin, Rador – 16 septembrie
