Agenda politică şi economică a Uniunii Europene este analizată şi comentată de presa internaţională. Cu termenul limită de 31 octombrie pentru Brexit planând la orizont, la Luxemburg are loc o întâlnire de lucru între actualul preşedinte al CE, Jean-Claude Juncker, şi premierul britanic Boris Johnson, anunţă EUObserver. Guvernul britanic a semnalat că doreşte să accelereze discuţiile pentru obţinerea unui acord de ieşire din UE, dând speranţe că un asemenea pact ar putea fi convenit luna viitoare, notează The Wall Street Journal. Prim-ministrul britanic a susţinut, pentru ziarul Mail on Sunday, că „progrese uriaşe” sunt pe cale de a fi făcute, pentru a se realiza un acord privind Brexit, între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, pe care l-a comparat cu personajul Hulk, celebrul supererou de benzi desenate, care are o forţă incredibilă. În acelaşi timp, într-un interviu acordat cotidianului The Times, fostul premier David Cameron l-a acuzat pe Boris Johnson că, iniţial, a pledat pentru Brexit nu pentru că a vrut să scoată Marea Britanie din Uniunea Europeană, ci doar pentru a avansa în carieră, în timpul unei campanii în care s-a comportat „atroce”. Într-un alt comentariu, The Times conchide: De aici până la „Brexit-eternitate”, nimeni nu ştie când se va sfârşi acest carnaval nebunesc. Alegătorii ar susţine crearea unui guvern temporar de unitate naţională, pentru a evita un Brexit fără acord, arată un sondaj recent comandat şi publicat de The Independent. Pe de altă parte, Financial Times reţine că Steve Barclay, secretarul de stat pentru Brexit, nu exclude ideea ca Regatul Unit să rămână în UE până în 2022, ca un semn că euroscepticii conservatori ar adopta o poziţie mai relaxată. Totodată, Partidul Liberal Democrat din Marea Britanie a promis să anuleze ieşirea din UE, dacă va câştiga puterea la următoarele alegeri, adaugă The Telegraph.
La Bruxelles, Politico analizează situaţia noii echipe de conducere a UE, constatând că este „o comisie plină de anchete”.
Dacă Jean-Claude Juncker şi-a intitulat comisia „Ultima Şansă”, succesoarea sa ar putea ajunge să conducă o „Comisie a Nevinovaţilor – Până la Proba contrarie a Vinovăţiei”, ironizează Politico şi comentează: Von der Leyen şi unii dintre nominalizaţii săi, între care sunt enumeraţi comisarii desemnaţi ai Franţei, României sau Poloniei, „ar putea fi supuşi unor interogatorii dure, în săptămânile şi lunile următoare, ca parte a unor anchete în desfăşurare la Bruxelles sau în propriile ţări”, în unele cazuri, acestea ameninţând a le zădărnici candidaturile. Cât de mari vor fi dificultăţile cu care candidaţii doamnei von der Leyen se vor confrunta pe calea către confirmare rămâne de văzut, însă mulţi prevăd lupte aprige în noul for legislativ, extrem de divizat, în condiţiile în care deputaţii europeni se grupează pentru a torpila candidaturile grupurilor politice rivale, concluzionează Politico. În privinţa candidaţilor polonez, ungar sau român, există încă semne de întrebare care urmează să se clarifice la audierile în Parlamentul European, adaugă Suddeutsche Zeitung.
În plan economic, naţionalismul a făcut Europa de Est mai rezistentă, titrează Bloomberg, analizând dacă economiile din regiune ar fi afectate de o posibilă recesiune germană. Până în prezent, se pare că guvernele naţionaliste din Polonia şi Ungaria au reuşit să-şi reducă suficient dependenţa, pentru a crea rezistenţă în faţa slăbiciunii economice germane, alţii, însă, ar trebui să facă paşi în aceeaşi direcţie, crede Bloomberg. Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Polonia şi România îşi datorează recenta creştere economică spectaculoasă cel puţin parţial Germaniei, deoarece companiile germane au integrat aceste ţări în lanţurile lor de producţie orientate către export şi au contribuit la reducerea ratelor de şomaj, explică ziarul american.
Arabia Saudită a oprit temporar producţia la două facilităţi petroliere care au fost atacate cu drone, anunţă Saudi Gazette, citând Saudi Press Agency. Prinţul Încoronat Muhammad Bin Salman, vicepremier şi ministru al Apărării, i-a spus preşedintelui american Donald Trump că regatul doreşte şi poate să răspundă oricărui atac terorist şi să facă faţă consecinţelor, adauă Saudi Gazette. La rândul său, Trump a reafirmat disponibilitatea ţării sale de a coopera cu regatul saudit, în vederea menţinerii securităţii şi stabilităţii, şi a subliniat efectele negative ale recentelor atacuri asupra economiei SUA şi a celei mondiale, notează The Washington Post. În acelaşi timp, Iranul a negat că ar fi fost implicat în atacurile cu drone din Arabia Saudită, după ce secretarul de stat Mike Pompeo a acuzat Teheranul de acest incident, pe care l-a catalogat ca un atac fără precedent asupra aprovizionării cu energie a lumii, reţine The Wall Street Journal.
Pe o altă temă, tot mai prezentă în ultimul timp în paginile presei internaţionale, Frankfurter Allgemeine Zeitung informează că la Frankfurt, peste douăzeci de mii de oameni au protestat faţă de agresiunea asupra climei reprezentată de traficul auto. Un avertisment tot din sfera ecologiei aduce şi The Guardian, sub titlul: „Al treilea pol al planetei se topeşte rapid”. Specialiştii în studiul gheţarilor consideră că Pământul are şi un al treilea pol, pe lângă cel Nordic şi cel Sudic, acesta fiind amplasat în Platoul Tibet, unde se află o vastă calotă glacială care conţine cea mai mare cantitate de zăpadă şi gheaţă din lume, după Arctica şi Antarctica – aproximativ 15% din volumul global total, detaliază The Guardian. Gheţurile de aici alimentează 10 mari fluvii din zonă, ale căror ape susţin viaţa a peste 1,6 miliarde de oameni. Conform celor mai recente cercetări, un sfert din gheţurile de aici s-au topit începând din 1970. Iar luna aceasta, într-un raport special privind criosfera realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change, climatologii vor avertiza că două treimi din gheţarii care mai există în această regiune ar putea dispărea până la sfârşitul secolului.
(Cristina Zaharia)
