Criza din Golful Persic provocată de atacarea infrastructurii petroliere saudite continuă să monopolizeze atenţia presei internaţionale. Cotidianul brazilian O Globo își dedică editorialul „atacului care a micşorat cu peste 5% oferta mondială de petrol”, ridicându-i „brusc prețul cu aproximativ 20%”. „Se reaprinde focarul crizei din Orientul Mijlociu, cu ameninţări la adresa economiei mondiale”, iar regiunea ”își confirmă capacitatea de a afecta lumea”. „Chiar dacă Arabia Saudită a fost ținta, mânușa a fost aruncată la picioarele dlui Trump. Iar în acest moment periculos, președintele Trump are puține opțiuni, puțini aliați, o echipă de securitate națională incompletă și puțină credibilitate”, consideră New York Times, care pledează pentru o soluție diplomatică. Iranul nu este însă deocamdată dispus la negocieri, arată Le Figaro, care-l citează pe ayatolahul Ali Khamenei: „în opinia unanimă a tuturor oficialilor Republicii Islamice Iran, nu va exista nicio negociere cu Statele Unite, la niciun nivel”. Washington Post apreciază că „Trump și-a săpat singur groapa” în chestiunea iraniană, iar aliatul său saudit a contribuit și el la destabilizarea regiunii, intrând în războiul din Yemen „fără obiective realizabile și fără o strategie coerentă”. Dar, „fie intenționat, fie accidental, Iranul a exagerat de data aceasta”, opinează Financial Times, care identifică încă un factor care a contribuit la criză: „mai puțin observat a fost un război din umbră, intensificat în ultimele săptămâni, dus de aliați ai SUA, în principal Israelul, contra aliaților iranieni și interpușilor șiiți din Siria, Liban și Irak”.
De altfel, premierul israelian Benjamin Netanyahu a încercat să lanseze operaţiuni militare în Gaza înaintea alegerilor generale anticipate de astăzi, informează The Jerusalem Post. Incidentul a avut loc în noaptea de 10 spre 11 septembrie, când premierul și-a consultat telefonic cabinetul și apoi a dat ordinul. „Netanyahu a plecat într-o vizită oficială în Rusia şi le-a spus şefilor IDF să dea curs deciziei sale, dar totuşi principalii comandanţi au refuzat să împingă ţara în război pe baza unui accept verbal transmis prin telefon fără implicarea unor experţi în domeniu care să nu fi fost politicieni”. În ziua alegerilor, același ziar se arată îngrijorat de „apatia alegătorilor și povara democrației”, explicând că dreptul de a-ți alege conducătorii este „un privilegiu remarcabil pe care puține generații l-au avut – iar noi nu ne putem permite să-l irosim”. Portalul YNETNEWS.COM a risipit însă aceste temeri, anunțând seara că la ora 18:00 prezența la vot era cu peste 1,5% mai mare decât la scrutinul anterior din 9 aprilie. Cotidianul Haaretz vede „două condiții cruciale ce trebuie întrunite pentru a se pune capăt erei Netanyahu”: prima ar fi ca partidele sioniste de stânga să treacă pragul electoral, iar a doua o prezență cât mai mare la vot. Jornal Economico, din Portugalia, apreciază că „alegerile de astăzi ar putea să nu rezolve impasul guvernamental”, dat fiind că „Benjamin Netanyahu și Benjamin Gantz pleacă în alegerile de astăzi practic la egalitate, dar, în ciuda «amestecului» lui Trump, actualul prim-ministru porneşte cu un ușor dezavantaj. Spre deosebire de alegerile din aprilie”. Din perspectiva palestiniană, „alegerile din Israel nu promit altceva decât înfrângere”, titrează cotidianul britanic The Guardian. Promisiunea lui Netanyahu de a anexa o treime din Cisiordania nu este decât un „alt truc electoral: în realitate, anexarea teritoriului nu va schimba nimic. Este deja sub control israelian deplin, iar coloniștii care trăiesc acolo se bucură de toate drepturile și privilegiile cetățeniei israeliene”.
Schimbări politice se anunță și în Italia, unde fostul premier „Matteo Renzi a părăsit Partidul Democrat, la o săptămână după confirmarea în guvern. Liderii partidului au reacţionat cu furie. Domnul Renzi a afirmat că doreşte să creeze un nou partid, pentru a face politică într-un mod diferit”, transmite BBC. Agenția ANSA detaliază că „Matteo Renzi a declarat că vor fi alături de el în jur de 30 de parlamentari, iar grupuri autonome vor lua naştere în această săptămână. Renzi afirmă că vrea să îşi petreacă următoarele luni luptând împotriva lui Salvini, nu să se apere. «Va fi un bine pentru toţi ieşirea mea din PD, şi pentru Conte, partidul a devenit o multitudine de curente, lipseşte o viziune pentru viitor»”, și-a explicat el decizia. La Libre Belgique titrează că „Matteo Renzi trântește ușa Partidului Democrat și își creează propria mișcare”. „El a dat totuși asigurări că el și aleșii care îl vor urma vor continua să dea sprijin parlamentar noului guvern al lui Giuseppe Conte, format din PD și Mișcarea 5 Stele.” Noul partid al lui Renzi “nu va fi un partid politic tradițional”, ci “o casă”, a declarat fostul premier. El a dat asigurări că mișcarea lui nu va participa la alegeri “timp de cel puțin un an”.
Între timp, la Bruxelles a avut loc o primă reuniune a Consiliului Afacerilor Generale al UE pentru a discuta situația statului de drept și în special cazul Ungariei. Politico redă avertismentul vicepreședintelui Comisiei Frans Timmermans către Varșovia și Budapesta: „Pot spune foarte clar că toți aceia care cred că acesta este un fel de sfârșit de epocă, fiindcă îmi voi preda acest portofoliu altor colegi din Comisie și ei cred că acest lucru va pune capăt acestei dezbateri, se înșală categoric”. Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a calificat procedura drept „o vânătoare de vrăjitoare politică”, citează EUobserver. Ea a acuzat că procedura face parte dintr-o „campanie de răzbunare a elitei pro-migrație”, declarând reporterilor că „noi apărăm Europa, identitatea europeană, cultura creștină, modul european de viață de secole, ar trebui să fim sprijiniți, nu atacați”, o aluzie clară, consideră EUobserver, la redenumirea portofoliului migrației drept „protejarea modului european de viață”.
Andrei Suba, RADOR
