Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii prezintă în premieră, duminică, 6 octombrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural, Degeţica de Hans Christian Andersen. Traducerea şi dramatizarea: Sanda Socoliuc. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Constantin Codrescu, Antoaneta Cojocaru, Jeanine Stavarache, Constantin Cojocaru, Marius Rizea, Dan Clucinski, Coca Bloos, Florin Anton, Tamara Creţulescu, Violeta Berbiuc, Florentina Ţilea, Cristi Dionise, Daniela Ioniţă Marcu, Claudia Drăgan. Redactor şi producător: Irina Soare. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Codrin Lazăr.
Spectacolul radiofonic Degeţica de Hans Christian Andersen va putea fi audiat în avanpremieră marţi, 24 septembrie, de la ora 16:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (strada Nicolae Creţulescu nr. 8, Bucureşti). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii propune ascultătorilor săi un spectacol în premieră inspirat de una dintre cele mai frumoase poveşti ale copilăriei: Degeţica de Hans Christian Andersen, o dramatizare actuală, în cheie modernă, realizată la distanţă de aproape patru decenii de la varianta din Fonoteca de Aur, a regretatei scriitoare Silvia Kerim, sub titlul Rândunica spune o poveste. De această dată, traducerea şi dramatizarea sunt semnate de un alt binecunoscut om de radio, care şi-a legat numele de Teatrul Radiofonic pentru copii – Sanda Socoliuc, autoare a zeci de scenarii originale dar şi a numeroase şi inspirate traduceri, dramatizări sau adaptări ale unor pagini inedite din literatura lumii.
Pornind de la această bijuterie literară, regizorul Mihai Lungeanu (care semnează şi adaptarea radiofonică) a creat un spectacol ce se remarcă prin delicateţea detaliului şi dozajul perfect al tensiunii dramatice exprimate de jocul actorilor din distribuţie, nume sonore ale teatrului românesc, cu remarcabile creaţii şi în spectacole radiofonice: Constantin Codrescu – în rolul marelui povestitor, Antoaneta Cojocaru – Degetica, Jeanine Stavarache – Doamna Şoricica, Constantin Cojocaru – Domnul Cârtiţă, Marius Rizea – Rândunelul, Dan Clucinski – Prinţul florilor, Coca Bloos – Broasca, Florin Anton – Broscoiul, Tamara Creţulescu – Mama, Florentina Ţilea – Zâna, Violeta Berbiuc, Daniela Ioniţă Marcu, Claudia Drăgan şi Cristi Dionise – Cărăbuşii.
Coloana sonoră extrem de sugestivă a spectacolului, semnată de regizorul tehnic Codrin Lazăr şi decorul muzical, construit cu rafinament şi sensibilitate de regizorul muzical Patricia Prundea, construiesc atmosfera acestui basm, dedicat, ascultătorilor, de toate vârstele, ai Teatrului Naţional Radiofonic pentru copii. Din echipa de realizatori mai fac parte: Janina Dicu – regizor de studio, Dana Lupu – regizor de montaj şi Irina Soare – redactor şi coordonator de proiect.
Emblemă spirituală a patriei sale, scriitor recunoscut şi iubit în întreaga lume încă din timpul vieţii, mai puţin însă în Danemarca natală, Hans Christian Andersen a lăsat în urma lui o operă bogată şi inegală, ce cuprinde poeme, romane, drame, cărţi de călătorie, povestiri şi, nu în ultimul rând, minunate poveşti care au intrat rapid în fondul culturii universale. Prieten cu celebrii Ludwick Tieck şi Charles Dickens, ei înşişi povestitori neîntrecuţi, numit de critica franceză Noul La Fontaine, Andersen a imaginat incredibile aventuri, intitulându-şi primul fascicul de basme Eventyr. A creat, asemeni unui neasemuit vrăjitor, lumi de basm, locuite de prinţese delicate şi prinţi curajoşi, de vrăjitoare şirete şi isteţi soldăţei de plumb, de misterioase crăiese albe ori feerice sirene ce-şi poartă cântecul pe valurile mărilor. Cu toate acestea, după apariţia celui dintâi volum de basme, marele povestitor nota în jurnal: „Prima mea culegere de poveşti nu s-a bucurat de prea mult succes. Se pretindea că nu am talent pentru acest gen (…) Şi totuşi am continuat să scriu. Mă împingea o nevoie irezistibilă, aşa că am îndrăznit să public, în anul următor, o nouă culegere. Apoi, o a treia, unde se găsea, printre altele, Mica Sirenă. Aceasta atrase atenţia. De fiecare Crăciun apărea câte o carte de poveşti şi, curând, nu a mai fost nici un Crăciun fără poveşti…”. Aşa se face că, în anii care au urmat, poveştile lui au fost traduse în aproape toate limbile europene, câştigând pentru totdeauna inimile cititorilor mici şi mari. În memoria sa, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a instituit, în anul 1958, Medalia Internaţională de Aur Andersen, supranumită Micul Premiu Nobel, distincţie ce se decernează, o dată la doi ani, celui mai bun scriitor pentru copii şi celui mai bun ilustrator al cărţilor pentru cei mici. Tot UNESCO a hotărât ca data de 2 aprilie, ziua de naştere a scriitorului, să fie sărbătorită ca Zi Internaţională a Cărţii pentru Copii.
RADOR – 23 septembrie
