După o înfruntare de o lună pe tema numirii primului procuror anti-fraudă al UE din istorie, o majoritate a statelor membre a susținut-o săptămâna trecută pe fosta șefă anticorupție a României, Laura Codruța Kövesi, în ciuda împotrivirii puternice a propriei sale țări.
„Un vot informal a confirmat că există o majoritate suficientă”, joi, la nivelul ambasadorilor UE, pentru a o numi pe Kövesi la conducerea Biroului Procurorului Public European (EPPO), care va începe să funcționeze la sfârșitul lui 2020, conform unui diplomat din Finlanda, care deține [președinția] rotativă a UE.
Conform surselor din UE, românca a primit la votul secret 17 voturi de la cele 22 de țări care fac parte din noua instituție UE cu sediul la Luxembourg, printre excepții [state non-membre – n.trad.] remarcându-se Regatul Unit, Polonia și Ungaria. EPPO va lupta cu corupția, cu frauda transfrontalieră cu TVA și va investiga fraude contra bugetului UE.
După ce Kövesi a obținut deopotrivă susținerea Parlamentului European (PE) și pe a ambasadorilor UE, este de așteptat ca ea să fie confirmată în funcție de statele membre în următoarele săptămâni.
Românca de 46 de ani a calificat confirmarea ei drept „un vot de încredere și de sprijin pentru o societate care a apărat justiția și valorile UE”.
„E o recunoaștere a muncii procurorilor și judecătorilor români, dar concomitent este și un succes al tuturor românilor care în ultimii câțiva ani au sprijinit lupta anticorupție și pentru statul de drept și valorile UE”, a declarat Kövesi pentru AFP în urma nominalizării ei.
Nominalizare care a avut loc în ciuda împotrivirii puternice a propriei sale țări. Vreme de o lună, Bucureștii au declarat că n-o vor susține pe Kövesi, care a avut un rol esențial în declanșarea unor anchete de fraudă în țară.
În 2015 The Guardian o califica drept „un procuror șef discret și modest, care aduce scalpurile”.
În cei cinci ani cât Kövesi a fost procurorul șef anticorupție al țării – din 2013 până în iulie 2018 – mii de indivizi au fost inculpați, inclusiv 14 miniștri (foști sau în funcție), moguli de presă, judecători, procurori, 43 de parlamentari, peste 260 de funcționari locali și afaceriști.
După revocarea ei de anul trecut, care a declanșat proteste masive în cel mai afectat de corupție stat membru UE, autoritățile române și-au întocmite și ele propriile acuzații de corupție contra lui Kövesi, pe care ea le-a respins drept parte a unei campanii de denigrare pornite împotriva ei în România.
Președintele român Klaus Iohannis, care i-a criticat în mod repetat pe social-democrații (PSD) de la guvernare pentru subminarea statului de drept, a declarat că votul este o victorie importantă pentru România.
„Mai ales pentru că a fost obținută în ciuda faptului că guvernul PSD a încercat permanent să blocheze candidatura unei profesioniste remarcate pentru lupta anticorupție și apărarea statului de drept.”
După cum a scris Euractiv România, președintele Iohannis a confirmat că s-a consultat cu ambasadoarea română la UE, Luminița Odobescu, înainte de votul miniștrilor (sic!) în Consiliu, transmițându-i susținerea sa pentru Kövesi.
„I-am comunicat că eu, președintele României, o susțin pe dna Kövesi în calitatea de Șefă a Biroului Procurorului Public European”, a declarat Iohannis vineri.
Susținerea publică a venit ca o clarificare, după ce presa sugerase că Odobescu ar fi votat pentru Kövesi la îndemnul lui Iohannis, deși premierul Vasilica-Viorica Dăncilă îi ceruse contrariul.
Cheia numirii lui Kövesi s-a dovedit însă că se afla în mâinile președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui cotitură de 180 de grade în privința susținerii candidaturii ei a fost calificată drept o victorie personală.
În cursa pentru șefia EPPO, calea i-a fost deschisă lui Kövesi atunci când Parisul și-a modificat poziția în favoarea ei, înainte de vacanța de vară, după ce candidatul său, Jean-Francois Bohnert, își asigurase șefia parchetului național anti-fraudă.
Prin manevra neobișnuită de a-și abandona propriul candidat, Macron putea susține acum argumentul că o țară est-europeană a obținut un post important la nivelul UE, mai cu seamă după ce țările estice pierduseră cursa pentru posturile la vârf în UE.
Articol de Alexandra Brzozowski
Traducere: Andrei Suba
EURACTIV (Belgia), 23 septembrie 2019
