Una din temele predilecte ale ziarelor europene sunt alegerile din Austria. „Partidul Popular Austriac triumfă, Partidul Libertăţii (de extrema dreaptă) se prăbuşeşte”, titrează Die Presse de la Viena. „Sebastian Kurz câştigă alegerile”, constată Die Zeit din Germania, cu menţiunea că pe locul doi s-au plasat social-democraţii, iar Verzii au obţinut şi ei un rezultat bun. Scrutinul anticipat a fost convocat ca urmare a scandalului declanşat înaintea alegerilor europene din mai, de o înregistrare în care fostul şef al partidului de extremă dreapta, părea a promite contracte publice în schimbul sprijinului electoral din partea unui presupus oligarh rus, menţionează Die Zeit. Kurz este acum „pe cale de a-şi recupera postul de cancelar după pierderea votului de cenzură în mai”, după cum remarcă Wall Street Journal. În opinia EUObserver, liderul Partidului Popular se confruntă cu trei opţiuni dificile: o refacere a alianţei cu partidul de extremă dreapta căzut în dizgraţie, o revenire la o „mare coaliţie” cu socialiştii sau o formulă tripartită riscantă cu verzii şi socialiştii”. O mare coaliţie, între social-democraţii de centru stânga, plasaţi pe locul doi, şi partidul câştigător al dlui Kurz ar aduce un guvern mai stabil şi a constituit normalitatea în mare parte a istoriei postbelice, scrie The Guardian. Dar, punctează ziarul britanic, „mulţi austrieci asociază o alianţă de centru cu blocajele şi luptele politice interne”. Şi în timp ce verzii îi solicită şefului partidului conservator o „schimbare radicală” pentru a intra într-o coaliţie guvernamentală, după cum notează Le Figaro, „copilul minune al conservatorilor austrieci” pare deschis la refacerea alianţei cu extrema dreaptă, remarcă New York Times.
Ziarele britanice rămân absorbite de tema Brexit şi de manevrele premierului Johnson. The Guardian relatează că şeful guvernului de la Londra insistă că Regatul Unit s-ar putea retrage din UE fără un acord, alimentând speculaţiile că ar putea să nu ţină cont de legea care îi impune să solicite o nouă amânare de la Bruxelles. Financial Times scrie că premierul „sugerează că ar putea încuraja un alt stat membru al Uniunii Europene să blocheze prelungirea Articolului 50”. Iar The Telegraph consideră că „Boris Johnson are un mesaj simplu pentru criticii săi pe tema Brexit: predaţi-vă”.
O altă temă de mare interes pentru blocul comunitar, cea a formării noului executiv de la Bruxelles, face la rândul său obiectul mai multor articole de presă. Sub titlul „Europarlamentarii resping doi candidaţi la funcţia de comisar UE”, The Guardian evidenţiază că „într-un demers fără precedent, candidaţii din Ungaria şi România au fost respinşi din cauza unor presupuse conflicte de interese”. „Teoretic, ambii candidaţi mai pot încă deveni comisari europeni dacă vor convinge parlamentul că în noile lor funcţii nu fac obiectul unor conflicte de interese. Dar suspendarea lor le-ar putea convinge guvernele să numească alţi candidaţi”, este de părere cotidianul londonez. „Decizia drastică a parlamentului ar putea totodată să sporească tensiunile cu guvernele Ungariei şi României, care au avut disensiuni cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept”, adaugă The Guardian. Politico relatează însă că cei doi candidaţi au primit între timp reconfirmarea din partea guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta, iar comisia juridică ar putea prezenta luni modalităţi de rezolvare a conflictului de interese în care se află comisarii desemnaţi de România şi de Ungaria.
Ziarul belgian L’Echo notează că deşi acordul comisiei juridice în privinţa celor doi candidaţi respinşi nu este obligatoriu, cererile de schimbare a unor persoane formulate de-a lungul timpului au fost tratate cu cea mai mare seriozitate de preşedinţii executivului european. Iar din Germania, Die Welt reliefează că pentru Ursula von der Leyen este „un prim regres” şi greutăţile cu care se va confrunta de acum înainte viitoarea şefă a Comisiei Europene vor creşte în perioada următoare. Începând chiar de luni, când „eurodeputaţii vor începe audierea comisarilor desemnaţi, în timp ce soarta candiatului român şi a celui ungar rămâne incertă”, evidenţiază EUobserver.
Ziarele americane sunt în continuare concentrate asupra scandalului provocat de discuţia dintre preşedintele Trump şi omologul său ucrainean căruia i-a cerut să declanşeze o anchetă vizându-l pe fostul vicepremier american Joe Biden. Un scandal care a declanşat iniţierea procedurii de impeachment împotriva preşedintelui care „se consideră o victimă de proporţii istorice”, după cum scrie Washington Post. Deşi „nu este primul preşedinte american pus în situaţia de a fi suspendat care are impresia că este persecutat şi se autocompătimeşte”, Trump „este primul care îşi afişează această mentalitate în faţa lumii”, punctează ziarul din capitala Statelor Unite. În acelaşi timp, Departamentul de Stat a reluat ancheta care vizează emailurile trimise de fosta contracandidată a lui Trump de la alegerile din 2016, democrata Hillary Clinton, pe când era secretar de stat, mai scrie Washington Post. New York Times îşi îndreaptă atenţia asupra convorbirilor „de mare interes şi care au făcut obiectul unor ample speculaţii” pe care şeful de la Casa Albă le-a avut Vladimir Putin şi a căror dezvăluire nu este dorită de Kremlin. Iar The Times apreciază că „procesul de suspendare a preşedintelui este la fel de periculos pentru democraţi”.
În semn de ultim omagiu adus preşedintelui Jacques Chirac, presa franceză ca şi Franţa întreagă este în doliu. Răspunzând invitaţiei familiei lui Jacques Chirac, mii de francezi au venit să se reculeagă la catafalcul fostului preşedinte care a fost un om „cald”, un „bon vivant” şi care „degaja forţă şi dinamism”, scrie Le Monde într-un reportaj de la Domul Invalizilor. Le Figaro publică broşura editată de familie despre preşedintele defunct, pe care au primit-o toţi cei care au venit să-i aducă un ultim omagiu la Domul Invalizilor. Iar Liberation punctează că în timpul carierei sale politice, Jacques Chirac „s-a remarcat în special prin opoziţia sa faţă de războiul din Irak, votul pentru abolirea pedepsei cu moartea sau crearea muzeului Quai-Branly”, care ilustrează artele şi civilizaţiile din Africa, Asia, Oceania şi America.
Adriana Buzoianu
