Comitetul juridic al Parlamentului European (PE) a reconfirmat luni votul prin care îi găsea pe comisarii desemnaţi de Ungaria şi România inapţi pentru funcţie din cauza conflictelor de interese. Europarlamentarii votaseră deja joi blocarea procedurii de confirmare a lui Laszlo Trocsanyi (Ungaria) şi Rovana Plumb (România).
Însă preşedintele PE, David Sassoli, le-a cerut europarlamentarilor clarificări din cauză că scrisoarea remisă de comitet nu-i oferea recomandări clare în privinţa paşilor de urmat.
Unii europarlamentari, care s-au întrunit luni, au fost supăraţi că li s-a cerut să voteze din nou cu privire la comisarii desemnaţi şi au votat iniţial împotriva agendei care propunea un nou vot.
În cele din urmă europarlamentarii au votat din nou, cu o majoritate clară împotriva ambilor candidaţi, iar lui Sassoli îi va fi trimisă o scrisoare conform căreia comitetul a constatat că persoanele desemnate pentru postul de comisar sunt „incapabile să-şi exercite funcţiile lui sau ei”.
În cazul lui Trocsanyi (propus pentru portofoliul extinderii UE), europarlamentarii au votat 12-9 în favoarea blocării lui, din cauza suspiciunilor legate de contracte guvernamentale acordate unei firme de avocatură pe care Trocsanyi a fondat-o în perioada în care era ministrul justiţiei.
Plumb, fost ministru al muncii şi al fondurilor UE în România, a fost blocată cu 13-7, din cauza a două împrumuturi problematice care nasc suspiciuni de corupţie.
Este pentru prima oară când comitetul juridic blochează candidaţi la funcţia de comisar, conform noilor reguli intrate în vigoare în 2017 privind verificarea posibilelor conflicte de interese ale candidaţilor.
Mingea în terenul Ursulei
Depinde acum de preşedinta aleasă a Comisiei, Ursula von der Leyen, să decidă ce e de făcut – însă o simplă schimbare a portofoliilor celor doi comisari desemnaţi nu va fi suficientă.
Înseamnă că Ungaria şi România vor trebui să propună noi candidaţi. Premierul ungar declara vineri că deţine „a doua, a treia şi a patra soluţie” pentru această chestiune.
Într-un comunicat, Trocsanyi a condamnat mânios procedura, afirmând că „nedreptatea flagrantă, lipsa de transparenţă, violările clare şi deliberate ale normelor legale şi procedurii” i-au reamintit de „o vreme despre care credeam că s-a încheiat”.
Guvernul lui Orban a comunicat între timp că „partidele pro-imigraţie” l-au blocat pe Trocsanyi fiindcă sub mandatul lui s-au adoptat legi care au închis graniţele Ungariei.
Votul a avut loc cu câteva ore înainte ca europarlamentarii să înceapă să-i perpelească pe ceilalţi candidaţi din echipa propusă de von der Leyen.
Von der Leyen, ea însăşi confirmată drept preşedintă aleasă a Comisiei printr-un vot la limită în PE, va avea de dus o luptă dificilă, iar votul de luni reprezintă deja o înfrângere timpurie.
Trocsanyi face parte din Partidul Popular European de centru-dreapta (PPE), la fel ca von der Leyen, în vreme ce Plumb provine din rândurile social-democraţilor aflaţi la putere în România – ceea ce înseamnă că cele mai mari două partide din PE au pierdut deopotrivă câte un candidat.
Presiunea se va mări asupra liberalilor, al treilea partid din coaliţia care o susţine pe von der Leyen, având în vedere că şi candidata lor, franţuzoaica Sylvie Goulard, este investigată în prezent de oficiul anti-fraudă al UE pentru delapidare de fonduri, cu toate că ea a înapoiat deja 45.000 de euro.
Întrunirea de luni a comitetului juridic a reprezentat o avanpremieră a bătăliei politice legate de candidaţi, iar unii europarlamentari s-au plâns de presiuni politice.
„A fost o şedinţă foarte stranie, la care ni s-a cerut din nou să votăm ceva ce votasem săptămâna trecută, simţim că a fost o presiune pentru un nou vot”, a declarat după şedinţă europarlamentara Manon Aubry.
„În care democraţie sunt forţaţi parlamentarii să voteze până când se obţine rezultatul dorit? Impunerea unui al doilea vot, după respingerea anterioară, este inacceptabilă”, a scris ea ulterior pe Twitter.
„Pentru mine, este important că decizia democratică pe care am luat-o săptămâna trecută a fost reconfirmată, eu cred că deciziile democratice ar trebui luate o dată şi definitiv, văd că această clarificare a deciziei a fost deja realizată”, a declarat vicepreşedintele verde al comitetului, Serghei Lagodinski.
Alţi comisari desemnaţi au fost confirmaţi în weekend.
O anchetă de corupţie privindu-l pe liberalul belgian Didier Reynders a fost închisă vineri.
Oficiul anti-fraudă al UE, OLAF, şi-a închis şi el luni investigaţia privind acuzaţii de delapidare de fonduri UE aduse candidatului polonez Janusz Wojciechowski, propus la agricultură.
Spaniolul Josep Borrell, propus la şefia diplomaţiei UE, a fost [amendat cu] 30.000 de euro anul trecut pentru nereguli financiare.
Aubry, care face parte din stânga radicală din PE, a scris ulterior pe Twitter că e nemulţumită de faptul că comitetul juridic e însărcinat cu verificarea candidaţilor la posturi de comisar, însă nu are puteri suficiente de a investiga.
„Numai doi comisari din Europa de Est au fost vizaţi [Plumb şi Trocsanyi)], în vreme ce ştabii din Europa de Vest au fost bine protejaţi”, a declarat ea.
EUOBSERVER (Belgia), 30 septembrie 2019 – Articol de Eszter Zalan
Traducere: Andrei Suba
