La Arhivele Naţionale din Ungaria a fost prezentată, miercuri, o scrisoare de adio a generalului-locotenent Ernő Kiss, unul dintre cei 13 martiri arădeni.
Scrisoarea olografă, în limba germană, are o importanţă istorică, iar Arhivele Naţionale din Ungaria au cumpărat-o la o licitaţie a Anticariatului Central din Budapesta, cu sprijinul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria. Scrisoarea a fost păstrată într-o colecţie privată şi nu a putut fi cercetată. Până acum au fost cunoscute două scrisori de adio ale lui Ernő Kiss. Scrisoarea a fost datată la 5 octombrie 1849 şi a fost adresată surorii sale Ernő Kiss, baroneasa Juliana von Leeuwen, care, potrivit documentului, a încercat să îşi ajute fratele prin contactele sale la nivel înalt, la Curte. În scrisoare, ofiţerul îşi exprimă loialitatea faţă de Casa de Habsburg, respectiv scrie despre faptul că a încercat să mijlocească pacea dintre cele două imperii şi că a solicitat în zadar demiterea sa din guvernul ungar. Acest din urmă enunţ este confirmat şi de alte date istorice, potrivit cărora Ernő Kiss a solicitat demiterea sa în ianuarie 1849, lucru pe care care Lajos Kossuth l-a refuzat printr-o scrisoare politicoasă, dar fermă. Ernő Kiss a dat dovadă de persistenţă de-a lungul Revoluţiei Ungare de la 1848, a fost un bărbat adevărat, un militar adevărat şi un creştin adevărat – a declarat Miklós Kásler, ministrul ungar al resurselor umane, la conferinţa de presă organizată cu ocazia comemorării a 170 de ani de la executarea martirilor arădeni, în cadrul căreia documentul a fost predat arhivelor. Ministrul a reamintit că, deşi ar fi putut să o facă, Ernő Kiss nu s-a sustras din faţa tragerii la răspundere – la fel cum nici ceilalţi martiri de la Arad nu au făcut-o. Întrucât nu şi-a mânat trupele împotriva forţelor imperiale, sentinţa sa a fost modificată: în loc de moarte prin spânzurare, a fost condamnat la moarte prin împuşcare. La executarea sentinţei, primul glonţ i-a nimerit umărul, apoi a ordonat el însuşi o nouă salvă plutonului de execuţie. În această scrisoare de adio, Ernő Kiss îi cere surorii sale să nu fie supărată pe nimeni şi să îi ierte pe duşmani – a adăugat Miklós Kásler. În elementele sale, conţinutul scrisorii de trei pagini este în conformitate cu scrisorile de adio ale lui Ernő Kiss, cunoscute până acum – a menţionat arhivistul principal György Németh, în cadrul evenimentului. Acesta a adăugat totodată că Ernő Kiss s-a născut într-o familie de armeni bogaţi şi a fost unul dintre puţinii ofiţeri imperiali de rang înalt care au trecut la armata maghiară şi au servit pe tot parcursul revoluţiei ungare. Din acest motiv a avut, întotdeauna, parte de stima adâncă a lui Lajos Kossuth. Arhivistul a subliniat de asemenea că verdictul lui Ernő Kiss a fost primul care a fost anunţat în cazul celor treisprezece martiri de la Arad. După executare, ordonanţa sa l-a dezgropat în secret şi l-a îngropat într-un cimitir din Arad, trecând pe mormânt un nume fals. Peste câteva săptămâni a fost înmormântat din nou la Ravni Topolovac, în Voivodina, unde s-a aflat timp de 16 ani, iar mai apoi şi-a găsit locul final de odihnă în cripta familiei, în localitatea Elemir din Serbia./lendrefy/ilapadat
MTI (3 octombrie)
