Evenimentele politice şi economice derulate pe scena globală sunt în atenţia marilor ziare ale lumii. Preşedintele SUA, Donald Trump, a primit undă verde de la Organizaţia Mondială a Comerţului, pentru a impune tarife mai mari asupra unor exporturi europene, ca ripostă faţă de ceea ce Washingtonul consideră drept subvenţii ilegale acordate de Uniunea Europeană unei mari companii aeronautice, scrie Bloomberg. Prin această măsură, scopul administraţiei Trump este de a convinge UE să ajungă la un acord negociat, explică Bloomberg. La rândul său, UE atenţionează că aceste noi tarife vor complica o soluţionare amicală a conflictului comercial dintre cele două părţi şi vor duce la contramăsuri, notează El Pais. Anunţul de majorare a unor tarife este un semn rău pentru liberul schimb transatlantic, crede ziarul economic german Handelsblatt. Noile tarife vor afecta în principal Regatul Unit, Franţa, Spania şi Germania, dar nici celelalte state UE nu vor fi scutite de neplăceri, detaliază The Wall Street Journal.
Între timp, Londra şi Bruxelles-ul şi-au dat reciproc replici, în căutarea unui acord pentru Brexit, constată Courier International. Premierul Boris Johnson şi-a prezentat, în sfârşit, planul care, potrivit speranţelor sale, ar putea pune capăt agoniei Marii Britanii pe tema Brexit, culegând aplauzele euroscepticilor de acasă, dar stârnind îndoieli serioase în privinţa capacităţii acestuia de a debloca un acord cu UE, comentează Financial Times. Bruxelles-ul se teme că propunerea premierului britanic se va dovedi destabilizatoare pentru Irlanda şi ar fi extrem de greu de pus în practică, adaugă EUObserver. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că Uniunea Europeană este unită în spatele Irlandei în negocierile pentru Brexit, dar rămâne sceptică în ce priveşte ultimele propuneri ale guvernului de la Londra, subliniază Reuters. Premierului Boris Johnson nu-i pasă dacă va câştiga sau va pierde bătălia cu Europa, întrucât în orice situaţie va da vina pe Bruxelles, opinează Bloomberg.
În cadrul demersurilor de confirmare sau nu a viitoarei Comisii Europene, România şi Ungaria au prezentat noi candidaţi pentru posturile de comisari UE, după respingerea propunerilor iniţiale, informează New Europe. În plus, comisarul propus de Polonia se va confrunta cu o nouă audiere, după ce europarlamentarii au atacat prestaţia sa considerată „evazivă”, notează EUObserver. Totodată, candidata Franţei, Sylvie Goulard, ar putea fi respinsă din cauza unor acuzaţii ce planează asupra sa, adaugă Financial Times. O respingere a propunerii Franţei poate deveni o problemă jenantă pentru preşedintele Emmanuel Macron şi ar reprezenta, totodată, cel mai mare „scalp” pe care europarlamentarii îl vor fi smuls viitoarei Comisii, ironizează Financial Times. La Bucureşti, guvernul României se grăbeşte să plaseze un comisar, înainte de moţiunea de cenzură, titrează Euractiv, iar The Washington Post anunţă că Parlamentul României a amânat pentru joia viitoare moţiunea depusă de opoziţie împotriva guvernului.
La Havana, cotidianul Granma anunţă începerea unei vizite în Cuba a premierului rus Dmitri Medvedev. Vizita survine într-un moment în care insula are o nevoie disperată de susţinerea politică şi economică a aliaţilor săi, Rusia şi China, pe fondul sancţiunilor impuse de SUA, scrie Courrier International. Cubanezii aşteaptă ca această vizită să aibă drept rezultat semnarea de acorduri în favoarea ţării lor, notează ABC News şi menţionează că Rusia este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Cubei, după Venezuela, China, Spania şi Canada, volumul schimburilor bilaterale fiind de aşteptat să ajungă la 500 de milioane de dolari în acest an.
Coreea de Nord a confirmat un nou test balistic, a anunţat KCNA, Agenţia Centrală de Ştiri a ţării, elogiind o nouă etapă a puterii şi un gest de o mare importanţă. SUA consideră că Phenianul nu are nicio intenţie de a renunţa la arsenalul său nuclear, scrie USA Today, iar Japan Times adaugă faptul că premierul nipon Shinzo Abe a condamnat noul test nord-coreean, care încalcă rezoluţiile ONU. Phenianul pare că ar vrea să determine Washingtonul să renunţe la solicitările de denuclearizare totală, pentru care doar promite uşurarea sancţiunilor, comentează The Diplomat.
Arsenalele nucleare în expansiune rapidă ale Indiei şi Pakistanului prevestesc o catastrofă regională şi globală, titrează revista Science Advances. Un nou studiu publicat de revista americană arată că schimbările climatice majore la nivel mondial şi un număr record de decese ar putea rezulta dintr-un război nuclear dintre India şi Pakistan, în următorul deceniu, secerând vieţile a până la 125 de milioane de oameni. Această cifră este de 2,5 ori mai mare decât cea a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, aminteşte Russia Today. Deşi India şi Pakistanul au în prezent circa 300 de arme nucleare, studiul susţine că numărul acestora ar putea ajunge până la 500 în 2025, anul în care ipoteticul război ar putea izbucni, după cum arată simulările pe computer, explică Russia Today. Totuşi, niciuna dintre părţi nu va lansa un conflict nuclear fără să existe o provocare majoră, linişteşte Newsweek. Cu toate acestea, notează Newsweek, India şi Pakistanul ar putea repeta exemplul nefericit dat de Statele Unite şi Rusia, în perioada Războiului Rece, prin construirea de forţe nucleare distructive, mult disproporţionate în raport cu rolul de descurajare al acestor arsenale.
O ameninţare la fel de mare ca un război nuclear este războiul cibernetic, avertizează Computer Weekly. Revista americană aminteşte de forţa distructivă a armelor convenţionale în cele două mari conflagraţii din secolul trecut şi avertizează asupra potenţialului devastator al armelor cibernetice, subliniind că lumea are nevoie să fie condusă de o nouă generaţie, născută într-o eră a tehnologiei, care poate percepe clar atât promisiunile, cât şi pericolele reprezentate de noile evoluţii ale acesteia. (Cristina Zaharia)/czaharia/cciulu
