Săptămânile trecute presa maghiară – citând surse anonime – a scris că premierul britanic, Boris Johnson a încercat să ceară sprijin guvernului maghiar în rezolvarea dilemei create de Brexit. Sursele citate spuneau că prim-ministrul britanic i-a cerut ministrului de externe ungar, ca în cazul în care va fi obligat să solicite Uniunii Europene amânarea Brexit-ului, atunci Ungaria să uzeze de dreptul său de veto şi cererea să fie refuzată. Astfel s-ar realiza aşa numitul „no deal Brexit”, chiar dacă o lege în vigoare în Marea Britanie ar interzice acest lucru. În urma acestor informaţii şi presa din Marea Britanie a făcut investigaţii şi a confirmat informaţiile colegilor săi maghiari. Se pare însă că Ungaria nu va da curs solicitării britanicilor.
Contrar comunicării Ministerului de Externe al Ungariei, Marea Britanie a făcut demersuri ca Ungaria să împiedice amânarea ieșirii din UE a Regatului Unit, dacă Boris Johnson, conform deciziei parlamentului, va fi obligat să solicite prorogarea termenului prevăzut pentru Brexit (31 octombrie) – scrie revista Time. Nu mai puţin de trei miniştrii britanici au încercat să influenţeze votul Ungariei în UE. Unul dintre ei este ministrul pentru ieşirea fără acord a Regatului Unit din UE, Michael Gove. Toţi trei au discutat personal cu ministrul de externe ungar, Szijjártó Péter, ca acesta să-l convingă pe premierul maghiar, Orbán Viktor să scoată Marea Britanie din UE chiar şi fără acord. Însă corespondentul publicaţiei din Bruxelles a transmis că Ungaria a refuzat solicitarea oficialilor britanici pentru că Orbán şi aşa are destule conflicte cu Uniunea Europeană, şi nu doreşte să deschidă un nou front în această luptă. Toate semnalele confirmă această variantă. The Time îl citează pe conducătorul institutului Centru de Reforme Europene, Charles Grant, care crede că guvernul britanic nu dispune de mijloacele cu care să exercite presiuni asupra Bruxelles-ului. Dacă rămân în UE cel mai curând în luna iunie pot crea probleme mai mari pentru Uniunea Europeană, cu ocazia adoptării bugetului multianual, până în 2026.
Cotidianul britanic de orientare liberală The Guardian are informaţii similare. Citând parlamentarii conservatori, acesta scrie că este foarte puţin probabil ca Ungaria să dea curs solicitării lui Johnson. Deşi premierul maghiar Orbán Viktor este populist şi eurosceptic şi din acest punct de vedere se situează pe aceaşi platformă politică cu Boris Johnson, Budapesta se gândeşte însă la bugetul multianual al UE. Întrucât economia maghiară este dependentă de bugetul UE, Orbán nu va risca să primească mai puţini bani de dragul lui Johnson.
Despre arsenalul guvernului britanic în lupta pentru Brexit scrie şi cotidianul britanic The Telegraph. Potrivit ziarului, Boris Johnson încearcă să şantajeze UE în cazul în care nu vor accepta noile propuneri ale guvernului britanic pentru modificarea acordului semnat anul trecut de guvernul May şi respins de trei ori în camera inferioară a parlamentului britanic, atunci va uza de dreptul său de veto şi nu va vota bugetul UE pentru următorii 7 ani. Totodată, dacă Bruxelles-ul va accepta amânarea ieşirii, atunci comisarul european britanic va paraliza activitatea Comisiei Europene în domeniul său de competenţă. Doi miniştri ai cabinetului Johnson au declarat că este nevoie de o atitudine mai agresivă pentru a determina Uniunea Europeană să nu acorde un nou termen pentru ieşire şi să accepte faptul că peste câteva săptămâni insula britanică va părăsi Uniunea Europeană cu sau fără acord. În guvern s-au discutat şi despre posibilitatea amânării ieşirii, atunci comisarul european britanic să fie acel Nigel Farage care s-a afirmat ca un politician eurosceptic şi populist. După cum este cunoscut, Marea Britanie nu şi-a nominalizat comisarul european până acum, invocând Brexit-ul. Între timp diplomaţia britanică a devenit foarte activă şi reprezentantul guvernului vizitează o serie de capitale europene, pentru a domoli poziţia europeană care deocamdată pare foarte rigidă. Londra – printre altele – a pus în vedere că va sabota summit-ul UE programat pentru 17-18 octombrie, dacă până atunci propunerile sale nu vor fi acceptate. Directorul Institutului de Cercetare Grupul Eurasia, Mujtaba Rahman a avertizat însă că politica de forţă a guvernului britanic nu este cea mai adecvată. Acesta spune că între Regatul Unit şi Uniunea Europeană este nevoie de o colaborare constructivă şi după Brexit, însă aceste măsuri ale executivului britanic merg în direcţia confruntării.
Székely Ervin, Rador
