Guvernul de centru-stânga al României a fost dat jos după votul de neîncredere din Parlament, creând perspectiva unei perioade extinse de incertitudine politică, într-una dintre cele mai sărace ţări ale UE. Înlăturarea Vioricăi Dancila, prima femeie premier a României, vine cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale la care ea este candidată a Partidului social-democrat. „Am oprit Partidul Social Democrat să facă rău României”, a declarat joi Ludovic Orban, liderul Partidului Naţional Liberal de opoziţie, care a condus votul. În mandatul lor la putere, social-democraţii au acţionat pentru dezincriminarea corupţiei, stârnind proteste în masă şi ameninţări cu acţiuni legale din partea Comisiei Europene, care a ţinut România sub măsuri speciale de monitorizare a statului de drept în ţară. Liviu Dragnea, fostul lider al partidului, căzut în dizgraţie, care nu a putut ocupa funcţia (de premier) din cauza condamnărilor pentru corupţie, a fost închis a doua zi după ce social-democraţii au adunat doar 23% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European.
Votul de neîncredere de joi a trecut cu 238 din 244 de voturi exprimate, cu cinci mai mult decât cele 233 necesare. A fost a patra moţiune de neîncredere în guvernul României din 2017, iar dna Dăncilă a fost al treilea premier al ţării de când Partidul Social Democrat a venit la putere în 2016. Partidul Naţional Liberal al lui Orban pare acum pregătit să formeze un guvern de coaliţie interimar, după consultările de vineri cu preşedintele Klaus Iohannis. Iohannis a spus că partidele trebuie să ajungă la un consens asupra unui nou guvern cu un „mandat clar”, care să dureze până la următoarele alegeri parlamentare programate. O nouă administraţie ar putea dura până la sfârşitul anului 2020, deşi unele partide au vorbit despre convocarea alegerilor anticipate, ceea ce este fără precedent în istoria postcomunistă a României. Radu Magdin, analist politic de la Bucureşti, a declarat că marja strânsă de la votul moţiunii aduce „numeroase complicaţii” în asamblarea unui nou guvern.
Dăncilă a spus că moţiunea pentru înlăturarea sa a fost „asemenea grupului semnatarilor săi, un amestec incoerent de falsuri”. Ea l-a acuzat pe Iohannis de „o superficialitate ruşinoasă” în susţinerea votului de neîncredere şi de obţinere de capital politic înaintea încercării sale de a câştiga un al doilea mandat. Ea a spus că propriile sale planuri de a participa la alegerile prezidenţiale nu s-au schimbat, adăugând: „Nu mă învinovăţesc pentru nimic, iar guvernul va rămâne în istorie ca un guvern bun”. Dan Barna, liderul Uniunii Salvaţi România, un partid de opoziţie al cărui sprijin a crescut în timpul protestelor împotriva reformelor judiciare ale social-democraţilor, a numit administraţia Dăncilă „cea mai incompetentă” de la revoluţia României, în urmă cu 30 de ani. Agitaţia politică de la Bucureşti îl poate pune pe viitorul comisar UE desemnat al României, Dan Nica, sub semnul îndoielii. Iohannis a spus că acordul pentru un nou candidat va fi pe ordinea de zi la consultările sale cu partidele de opoziţie.
FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 10 octombrie 2019 – Autor: Valerie Hopkins
Traducerea: Cristina Zaharia
