Motto: „Teatrul este oglinda vremurilor (sau tiparul lor) – după cum sună, în diverse traduceri, celebrul citat shakespearian: actorii sunt cronica vie şi prescurtată a vremurilor.” – Olga Tudorache
Vineri, 11 octombrie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea actriței de teatru şi film şi profesorului universitar Olga Tudorache, cea care s-a dedicat întru totul artei teatrale şi îndrumării paşilor studenţilor săi, folosindu-se de o tehnică desăvârşită şi punând suflet în tot ceea ce făcea.
Actriţa Olga Tudorache s-a născut la 11 octombrie 1929, la Oituz, în județul Bacău.
În anul 1951, a absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti, în septembrie acelaşi an fiind angajată la Teatrul Tineretului din București, unde și-a desfășurat activitatea neîntrerupt până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul Nottara.
A debutat în teatru în 1951 în „Dealul vrăbiilor” de Simukov, în rolul Valia, iar în anul 1955 a debutat în film în „Directorul nostru”, regia Jean Georgescu.
A activat apoi la Teatrul Mic din anul 1966, unde a rămas angajată până în anul 1978, aceasta fiind perioada de glorie a instituţiei care propunea publicului numai piese memorabile. Ulterior a jucat pe scena Naţionalului bucureştean, din anul 1997, la Teatrul Naţional din Craiova, la Teatrul Metropolis din Bucureşti.
În anul 1976 a devenit conferențiar universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, la catedra de actorie, iar din anul 1990 a devenit profesor universitar.
S-a pensionat în anul 1997, dar retragerea efectivă din învățământ a avut loc în anul 2000.
Mare interpretă de dramă, Olga Tudorache a întruchipat rolurile „Edith” din David Copperfield de Charles Dickens, „Maşa” din Cadavrul viu de Lev Tolstoi, „Antigona” de Sofocle, „Ducesa de Gloucester” din Richard al II-lea de William Shakespeare, „Vitoria Lipan” din Baltagul de Mihail Sadoveanu, „Lona Hessel” din Stâlpii societăţii, de Henric Ibsen, „Kitty Warren” din Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw, „Beatrice” din Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Paul Zindel, „Maria Vasilievna” din Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov etc.
A fost distribuită în mai multe filme, printre care Directorul nostru (1955), Haiducii (1960), Tudor (1962), Răpirea fecioarelor (1967), Răzbunarea haiducilor (1968), Mihai Viteazul (1970), Bietul Ioanide (1979), Domnişoara Aurica (1986), Tusea şi Junghiul (1990), Drumul câinilor (1991)
Lista premiilor şi disctincţiilor pe care marea actriţă le-a primit este absolut impresionantă. Dintre acestea enumerăm Premiul I pentru interpretare la Festivalul Național de Teatru din 1969, pentru Baltagul și Maria, Premiul Amfora 1968 pentru cea mai bună interpretare a unui rol principal feminin din acea stagiune, Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină de la Colocviul despre arta comediei, editia a 3-a Galaţi, Nebuna din Chaillot, 1978, Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Brașov, 1986 pentru Elena Domnișor din Să nu-ți faci prăvălie cu scară, Premiul special al juriului la Gala dramaturgiei româneşti actuale Timișoara 1987, pentru rolul Elena Domnișor, în anul 2000 – Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer acordat de Președintele României, în 2001 Consiliul General al Municipiului București îi acordă titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului București, în 2004 – Trofeul Festivalului Național de Teatru I. L. Caragiale, în 2006 – devine Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în 2013 primeşte Decorația Regală Nihil Sine Deo.
De asemenea, Olga Tudorache a mai primit în anul 1996 Diploma Opera Omnia, din partea Uniunii Cineaștilor, în anul 2001 – Diploma Artistă de onoare a filmului românesc şi în 2002 – Premiul de excelență din partea Centrului Național al Cinematografiei.
În plan personal, Olga Tudorache a fost căsătorită cu actorul Cristea Avram (1931-1989) de care s-a despărţit odată cu plecarea acestuia în străinătate, rodul dragostei lor fiind un fiu, Alexandru Avram.
Doamna Tudorache a interpretat ultimele sale roluri în „Portretul doamnei T”, de Ana Maria Bamberger, la Teatrul Mic şi în „Peşte cu mazăre”, în care a semnat şi regia, la Teatrul Metropolis.
La 11 octombrie 2009, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Radio România – Teatrul Naţional Radiofonic, Editura Brumar din Timişoara şi Teatrul Metropolis din Bucureşti au sărbătorit-o pe doamna Olga Tudorache, cu reverenţă şi recunoştinţă, pe scena Teatrului Metropolis. În cadru festiv, a fost lansată cartea „Portretul Doamnei T.” de Ana-Maria Bamberger, proiect coordonat de Simona Avram, care a inclus şi CD-ul cu spectacolul „Portretul Doamnei T.”, cu Olga Tudorache şi Marius Bodochi, – producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, distins cu Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol radiofonic realizat în anul 2006. Tot atunci, în semn de omagiu adus marii actriţe, acest spectacol a fost difuzat la Radio România Cultural.
Interpretarea de excepţie a Olgăi Tudorache – căreia îi este dedicată piesa – situată la graniţa fascinantă dintre personaj şi biografia asumată a actriţei aflate la apogeul unei cariere unice în teatrul romanesc, a stârnit entuziasmul publicului şi al criticii. Spectacolul a fost invitat la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara, în 2008, la Festivalul Naţional de Teatru „Ştefan Bănică”, în 2009, precum şi în diferite turnee. În februarie 2009, traseul artistic al piesei s-a împlinit prin premiera pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, teatru de care se leagă în mod esenţial cariera Doamnei Olga Tudorache şi care a reprezentat punctul de pornire al deosebitei relaţii artistice şi umane dintre autoare – Ana-Maria Bamberger – şi actriţă.
Luni, 9 octombrie 2017, de la ora 11:00, Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România a omagiat-o, din nou, pe marea actriţă Olga Tudorache, la împlinirea vârstei de 88 de ani, organizând audiţia cu public a spectacolului „Victoria şi Crocodilul” de Ion Costin Manoliu, la Teatrul Metropolis din Bucureşti. Piesa îi are în rolurile principale pe Olga Tudorache şi Mihai Bica, alături de Dorina Lazăr, Mircea Constantinescu şi Mihai Calotă, regia artistică fiind semnată de Alexandru Dabija.
De asemenea, la Radio România Actualităţi, de luni 9 octombrie şi până miercuri 11 octombrie 2017, au fost difuzate roluri de excepţie interpretate de Olga Tudorache, în spectacolele: „Cătunul ţânţarilor”, de Ludovic Klimits, „Secretarii domnului de Voltaire”, „Brezaia, Basmul cu minciunile”, de George Călinescu şi „Picnic pe câmpul de luptă”, de Fernando Arrabal.
Din nefericire, doamna Olga Tudorache, a fost internată în Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, la 9 octombrie 2017, pentru evaluarea stării de sănătate deteriorată progresiv în ultima perioadă, unde evaluarea iniţială s-a făcut cu supravegherea permanentă a parametrilor vitali.
În cursul dimineţii de 12 octombire 2017, starea generală a pacientei s-a agravat în concordanţă cu evoluţia imprevizibilă a bolii – accident vascular cerebral, aceasta fiind internată în secţia de terapie intensivă de la Elias, pentru supraveghere continuă şi continuarea tratamentului adecvat.
În dimineaţa zilei de 18 octombrie 2017, marea actriţă Olga Tudorache a trecut la cele veşnice, la vârsta de 88 de ani.
Referitor la meseria de actor, Olga Tudorache declara: „În meseria noastră învățăm veșnic. Actorul, chiar dacă nu are la activul său o carieră îndelungată, trebuie să se simtă mereu ca la primul rol, să aibă starea de spirit a unui ucenic. Actoria e o meserie de disciplină. Ca milităria. Trebuie să faci un lucru atunci când ți se cere. Fără talent nu ajungi la meseria de actor, fără disciplină nu poți să o practici.“
