Evoluţiile de pe scena politică de la Bucureşti sunt consemnate şi analizate de presa internaţională. Moţiunea a fost susţinută de 238 de deputaţi, în vreme ce erau necesare numai 233 de voturi pentru a îndepărta de la putere stânga populisă, acuzată de subminarea imaginii României pe scena europeană cu retorica sa eurosceptică, scrie La Libre Belgique. Opoziţia a acuzat guvernul Dăncilă de proasta gestionare a economiei, deteriorarea siguranţei publice şi încercarea de a aduce sistemul judiciar sub controlul guvernamental, adaugă The New York Times. Le Figaro apreciază că răsturnarea guvernului deschide calea spre negocieri pentru formarea unei noi majorităţi, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale. Preşedintele conservator Klaus Iohannis urmează să nominalizeze un alt premier, care va trebui să obţină susţinerea Parlamentului, detaliză agenţia de presă spaniolă EFE. În ceea ce priveşte opţiunea alegerilor anticipate, cu care România nu s-a confruntat niciodată, Bloomberg opinează că este improbabilă, dat fiind scrutinul prezidenţial de luna viitoare. În schimb, Partidul Naţional Liberal va putea conduce o coaliţie până când vor putea fi organizate noi alegeri, dar un asemenea demers prezintă şi riscuri, deoarece odată cu preluarea puterii, noul guvern se va trezi cu un deficit bugetar care, din cauza atâtor gratificaţii, se apropie de limita Uniunii Europene, avertizează Bloomberg şi concluzionează: „Este puţin probabil ca tulburările politice care au caracterizat peisajul politic al României să dispară prea curând”. Pentru mulţi români, această ultimă confruntare între forţele politice ale ţării este încă un semn că politicienii nu sunt în contact cu societatea românească, în care educaţia şi asistenţa medicală, de exemplu, sunt în haos, punctează Euronews. L’Express avertizează că aceste turbulenţe politice survin pe fondul unor indicatori economici neliniştitori. Orice nou guvern va trebui să facă reduceri nepopulare pentru a echilibra bugetul ţării, cu o prognoză a deficitului public de creştere până la 3,4% până la sfârşitul anului, explică Emerging Europe. Iar L’Observateur aminteşte că FMI a avertizat deja faţă de riscul unui derapaj al deficitului şi a solicitat Bucureştiului să renunţe la o promisă dublare a pensiilor până în 2022. O repunere în discuţie a acestor majorări ar fi nepopulară în această ţară săracă a UE, unde populaţia îşi revine cu greu după măsurile de austeritate adoptate de guvernul conservator după criza financiară mondială din 2008, comentează ziarul francez.
În acelaşi timp, noile evoluţii de pe scena politică românească ridică întrebări legate de nominalizarea pentru Comisia Europeană. La Bruxelles, rezultatul votului la moţiune a fost aşteptat cu nerăbdare, după ce primul candidat la postul de comisar din partea României a fost respins de eurodeputaţi, notează Ouest-France. „Trebuie să facem o nouă nominalizare pentru comisarul european, care să respecte standardele de profesionalism şi credibilitate”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis pe această temă, citează Politico. În acelaşi timp, membrii Parlamentului European au respins comisarul candidat al Franţei, dând astfel o lovitură preşedintelui Emmanuel Macron, crede Politico. La rândul său, Palatul Elysée a calificat această nouă respingere, după cele ale comisarilor român şi ungar, drept „un joc politic care aduce atingere Comisiei Europene în ansamblu”, citează Politico. Parlamentul European s-a răzbunat pe Emmanuel Macron, iar PPE ar putea acum să exercite presiuni asupra preşedintelui francez pentru a-l numi pe Michel Barnier ca „super-comisar” responsabil cu industria şi politica spaţială şi de apărare a UE, scrie The Telegraph.
O altă temă urmărită cu mare interes de presa internaţională, atacul lansat de Turcia în Siria, stârneşte un concert internaţional de mustrări. Uniunea Europeană cere oprirea ofensivei iniţiate de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, consemnează Le Figaro. Donald Trump consideră că această operaţiune militară a fost „o idee proastă”, NATO contează pe faptul că Turcia va acţiona cu reţinere fără a periclita progresele înregistrate deja în lupta împotriva ISIS, preşedintele rus Vladimir Putin le cere partenerilor săi turci să „reflecteze serios asupra situaţiei, pentru a evita subminarea eforturilor comune de soluţionare a crizei siriene”, iar Arabia Saudită condamnă ceea ce consideră a fi „agresiunea armatei turce”, reţine Le Figaro. Însă preşedintele Turciei a apărarat ofensiva forţelor sale în nord-estul Siriei, scrie Haberturk, şi le-a transmis o ameninţare criticilor săi europeni. „Uniune Europeană, dacă încerci să califici această operaţiune militară ca fiind o invazie, ne vom deschide toate porţile şi îţi vom trimite 3,6 milioane de refugiaţi”, a ameninţat Erdogan, citat de Haberturk. Întreaga politică siriană a lui Erdogan vizează să-i consolideze supremaţia pe scena politică internă a Turciei, crede Le Point, iar The Wall Street Journal opinează că ofensiva militară a Turciei împotriva forţelor kurde susţinute de SUA deschide un capitol de incertitudini în politica Washingtonului în Orientul Mijlociu, în timp ce preşedintele Donald Trump cedează influenţă Ankarei şi altor jucători regionali.
În alt registru, Academia Suedeză a decernat Premiul Nobel pentru Literatură pentru 2018 scriitoarei şi activistei poloneze Olga Tokarczuk, şi pentru 2019 austriacului Peter Handke, informează The Guardian. Alegerea Olgăi Tokarczuk şi a lui Peter Handke vine după ce Academia Suedeză a promis să renunţe la orientarea preponderentă spre candidaţi bărbaţi şi la viziunea sa centrată pe civilizaţia occidentală, în selectarea premianţilor, mai citim în ziarul britanic.
(Cristina Zaharia)
