Ofensiva turcă în nordul Siriei şi retragerea trupelor americane din zonă sunt teme care ţin capul de afiş în presa internaţională. „Trump dă ordinul pentru o retragere completă din nordul Siriei” ca urmare a aparentei intenţii a Turciei de a-şi extinde atacul, relatează Washington Post. Demersul are loc în condiţiile în care loviturile aeriene lansate de Turcia „au dus la evadarea a sute de rude ale unor luptători ISIS dintr-o tabără de detenţie administrată de kurzi”, menţionează New York Times. În ceea ce o priveşte, prin această ofensivă Turcia „încearcă să controleze sectoarele din nordul sirian şi să instaureze acolo o ‘zonă de securitate’ cu o adâncime de 32 de km, pentru a separa frontiera sa de teritoriile aflate în mâinile unităţilor de protecţie a poporului, miliţii kurde calificate drept ‘teroriste’ de Ankara”, explică Le Figaro. Din Germania, Die Welt informează că „Merkel solicită încetarea imediată a ofensivei siriene”. Dar oprirea exporturilor de arme germane către Turcia, anunţată de guvernul federal, nu va avea decât un „efect placebo”, apreciază Die Welt, punctând că „din perspectiva Ankarei, principalii furnizori de arme sunt SUA şi Rusia”, iar sumele contractelor de înzestrare militară cu cele două mari puteri ale lumii se ridică la miliarde de dolari, nu câteva sute de milioane de euro, ca în cazul Germaniei. The Guardian reliefează că „este posibil ca viitorii istorici să considere că invazia Turciei în nordul Siriei este a doua ocazie în care preşedintele Erdogan a întins un colac de salvare Statului Islamic, intenţionat sau nu. Prima ocazie a fost atunci când Turcia şi-a deschis frontierele pentru jihadiştii străini care pătrundeau în Siria, ceea ce a permis ISIS să clădească un califat de dimensiunile Marii Britanii, în 2014”, aminteşte cotidianul britanic. Şi de fapt, conchide The Guardian, „absenţa oricărei strategii de încheiere a conflictului atât în ceea ce priveşte SUA cât şi Turcia sporeşte riscul apariţiei unui vid de securitate, a revenirii extremiştilor şi reinstaurării haosului”. Despre acelaşi război, The New York Times scrie că au fost găsite probe video care confirmă că Forţele aeriene ruseşti „au bombardat spitale din Siria”. Iar din Grecia, cotidianul Ethnos notează că noile date ale conflictului sirian suscită îngrijorări cu privire la o reconsiderare a „alianţelor din regiune în domeniul energetic, pe care Ankara le consideră nocive pentru interesele sale naţionale fundamentale”.
O altă temă comentată de ziarele străine este anunţul armistiţiului în conflictul comercial dintre prima şi a doua putere economică mondială. China face puţine concesii SUA, remarcă Financial Times, cu menţiunea că „Beijingul crede că timpul este de partea sa, în condiţiile în care (preşedintele) Trump vrea să primească un impuls economic înainte de alegerile din 2020”. „SUA au suspendat aplicarea unor noi tarife împotriva Chinei şi au amânat discutarea multor exigenţe”, observă Wall Street Journal cu concluzia că armistiţiul „aduce avantaje” republicii populare care acum „are ocazia de a tergiversa concesiile pe care nu doreşte să le facă”. Şi oricum, o analiză a unor specialişti în economie citată de The Telegraph arată că „războiul comercial al lui Donald Trump dăunează grav exact companiilor şi regiunilor (din America) pe care el a avut intenţia să le protejeze”.
Mai aproape de noi, audierile viitorilor comisari europeni sunt şi ele în atenţia presei internaţionale. Ziarele din Franţa analizează consecinţele eşecului candidatei preşedintelui Macron, Sylvie Goulard, cercetată în legătură cu presupuse angajări fictive în legislativul de la Bruxelles. „Şeful statului francez estimează că aleşii Uniunii Democrat Creştine în Parlamentul European au trădat angajamentele asumate de Berlin prin refuzul de a o susţine pe candidata franceză”, scrie Le Figaro. De la Berlin, Die Welt tranşează însă că „respingerea lui Goulard constituie revanşa Parlamentului European la adresa lui Macron, care nu şi-a ascuns niciodată instinctele bonapartiste” cu privire la instituţia europeană. În editorialul său, Le Monde evidenţiază că prin respingerea propunerii franceze „Parlamentul European i-a dat preşedintelui francez o lecţie de morală şi de politică”, întrucât „cu această candidatură Emmanuel Marcon s-a jucat cu focul şi a pierdut”, iar Liberation opinează că „afacerea Goulard întăreşte Parlamentul European”. Pe de altă parte, ziarul elen Kathimerini notează că pe fondul dificultăţilor întâmpinate la confirmarea noilor comisari europeni, viitorul executiv de la Bruxelles s-ar putea să-şi vadă amânat începutul mandatului. Cotidianul grec evidenţiază că o complicaţie în plus o reprezintă căderea guvernului României, „ceea ce face să fie neclar în ce măsură Bucureştiul va reuşi să înlocuiască propriul candidat, după respingerea Rovanei Plumb”. Cotidianul austriac Kurier confirmă amânarea începutului activităţii noii Comisii Europene pentru luna decembrie, pe fondul „eşecului candidaţilor din Ungaria, România şi Franţa”. Din Germania, Suddeutsche Zeitung apreciază că demiterea guvernului de la Bucureşti, „incapabil şi măcinat de scandaluri”, este „o veste bună”, dar rămâne sceptic în privinţa viitorului. „Cabinetul cel mai nociv din istoria ţării, ‘Cernobîlul României’, este de domeniul trecutului”, remarcă Magyar Nemzet. Ziarul budapestan atenţionează însă că „social-democraţii nu trebuie consideraţi dispăruţi în abisul istoriei” căci „în timp ce PSD-ul oficial se află în acest moment sub ruine, social-democraţii ‘alternativi’ câştigă putere” în condiţiile în care „exodul spre partidul lui Victor Ponta abia acum începe”. Le Monde constată că pentru lumea politică românească „este sfârşitul unei epoci”. Premierul Viorica Dăncilă „în funcţie din ianuarie 2018”, aminteşte Le Monde, „a continuat ofensiva împotriva justiţiei şi a statului de drept susţinută de la revenirea la putere a PSD, la sfârşitul anului 2016”. Iar în privinţa viitorului, Le Figaro estimează că în România „preşedintele Klaus Iohannis este în pole position”, după „căderea guvernului adversarilor săi de stânga, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale la care este considerat favorit”.
Adriana Buzoianu, RADOR
