Dincolo de situaţia din Siria, presa internaţională îşi îndreaptă atenţia şi spre evoluţiile din statele europene foste comuniste, inclusiv România.
„Turcia şi-a continuat atacurile în Siria”, după ce „administraţia Trump a solicitat un armistiţiu imediat şi a impus sancţiuni economice” însoţite de ameninţări cu pedepsirea oficialităţilor turce, relatează USA Today. Cotidianul american notează totodată că hotărârea liderului de la Casa Albă de a retrage trupele americane „este calificată pe plan intern şi extern drept o trădare a unui aliat”, iar kurzii sirieni spun că drept urmare a acestei măsuri „au fost siliţi să încheie un acord cu forţele guvernamentale ale preşedintelui sirian Bashar Assad pentru a evita o invazie turcă şi a preveni un masacru al kurzilor sirieni”. Este de asemenea „un demers care reprezintă o cotitură potenţial semnificativă în războiul civil care durează de opt ani în Siria, nu în ultimul rând deoarece regimul Assad este aliat cu forţele militare ruse care au lansat o campanie mortală de bombardamente în Siria, în numele acestuia”, conchide USA Today. „Incapabile să impună un armistiţiu, SUA ordonă sancţiuni împotriva Turciei”, tranşează Le Soir. Iar între timp terenul lăsat liber de retragerea militarilor americani este ocupat de trupele ruse, remarcă New York Times, cu comentariul că „aceasta ar putea semnala că Rusia intervine pentru a umple vidul de securitate lăsat de retragerea SUA şi ilustrează schimbarea rapidă a balanţei puterilor în regiune”. Astfel că, „în timp ce alţi actori regionali câştigă teren, America lui Trump vede cum îi fuge covorul strategic de sub picioare”, comentează Washington Post. În ceea ce îl priveşte pe Erdogan, „în faţa kurzilor, Ankara foloseşte cartea haosului”, este de părere Liberation. The Times apreciază că „Turcia are totul de pierdut” prin ofensiva lansată în Siria, în timp ce de la Ankara cotidianul Milliyet apreciază că „dacă într-adevăr va fi respectat acordul convenit între forţele kurde şi Damasc, acest lucru va însemna că echilibrele din Siria se vor schimba şi va creşte activitatea regimului Assad şi deci a Rusiei şi Iranului, aflate în spatele acestui regim”. Iar Financial Times informează că „Rusia califică invazia turcă din nordul Siriei drept ‘inacceptabilă'” şi cheamă la „reţinere”.
O altă temă de interes pentru ziarele străine, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, este situaţia din statele est-europene. The Guardian comentează un sondaj realizat de centrul de cercetări Pew pe tema impactului democraţiei în mai multe ţări foste comuniste, cu concluzia că „puţini oameni din fostul bloc estic al Europei regretă monumentalele schimbări politice, sociale şi economice” declanşate cu 30 de ani în urmă, însă există deosebiri. Dacă schimbările au fost aprobate de 85% din locuitorii Poloniei, Germaniei de Est şi Republicii Cehe, în Bulgaria, Ucraina şi Rusia susţinerea a fost sub 55%. Iar aceste deosebiri oglindesc „percepţiile foarte diferite asupra modului în care au progresat ţările individuale după evenimentele istorice din 1989-’91, când un val de optimism a cuprins Europa în timp ce zidurile şi regimurile cădeau”, afirmă autorii studiului, citaţi de The Guardian. Astăzi însă, optimismul are alt aspect, pus în evidenţă de alegerile legislative din Polonia şi cele municipale din Ungaria, care „demonstrează că cele două personalităţi de referinţă ale iliberalismului central-european şi-au atins probabil limitele, chiar dacă declinul lor nu pare încă pornit”, remarcă Le Monde într-un editorial. Şi conchide că „în faţa sfidărilor cu care se confruntă la 30 de ani de la căderea comunismului, vitalitatea democratică a societăţilor civile din Europa centrală rămâne puternică”. Iar în privinţa Brexitului, după ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar, „UE se va confrunta cu o provocare şi mai mare”, titrează La Libre Belgique, citând-o pe Angela Merkel. Şi asta pentru că „după Brexit, Marea Britanie va deveni ‘un nou concurent’ la porţile UE, care se va vedea constrânsă să devină şi mai competitivă” şi să-şi asume responsabilitatea geopolitică, explică ziarul belgian citându-l pe cancelarul german.
Câteva publicaţii străine scriu şi despre decizia anunţată la Bucureşti de preşedintele Iohannis de a-l nominaliza pe liderul PNL pentru a forma un nou executiv. „Pe fondul perspectivei unui guvern cu sprijin limitat din partea opoziţiei fragmentate, Ludovic Orban trebuie să construiască un cabinet de tranziţie şi un program de guvernare, care ulterior vor avea nevoie de votul Parlamentului”, remarcă Reuters. New York Times aminteşte că „nominalizarea lui Orban vine după ce guvernul social-democrat condus de Viorica Dăncilă, asaltat de scandaluri de corupție, a pierdut o moţiune de cenzură în legislativ, săptămâna trecută”. Bloomberg precizează că „președintele Klaus Iohannis a cerut o soluționare rapidă a incertitudinii politice, înainte de alegerile prezidențiale de luna viitoare”, dar punctează că nu este clar dacă Orban „va putea să adune o majoritate parlamentară” şi apreciază că premierul desemnat „ar putea fi forţat să conducă un cabinet minoritar până la alegerile generale de anul viitor”. Totuşi, evidenţiază Bloomberg, „dacă vor să evite alegerile anticipate şi pierderea salariilor pe câteva luni, parlamentarii vor fi nevoiţi să voteze guvernul la a doua încercare”. AFP scrie că liderul PNL „s-a angajat să ‘întărească statul de drept şi independenţa sistemului judiciar’ şi ‘să restabilească echilibrul’ economiei, afectată de o explozie a cheltuielilor publice din ultimele luni”. Remarcând că „Europa are acum doi prim-miniştri cu numele Orban”, Liberation reliefează că „spre deosebire de cvasi-omonimul său ungar, Ludovic Orban este un liberal conservator care se defineşte ca un ‘pro-european convins'”. Cotidianul francez aminteşte totodată că „timpul presează”, căci prins fiind până acum în tulburările politice interne, „Bucureştiul nu a propus încă un nume” în locul Rovanei Plumb, respinsă de comisia juridică a Parlamentului European, „blocând intrarea în funcţiune a noii Comisii” de la Bruxelles. Iar „aceasta ar trebui să fie una din primele acţiuni ale lui Ludovic Orban dacă va fi confirmat de Parlament”, este de părere ziarul francez./abuzoian/rlambru/ilapadat
(Adriana Buzoianu, RADOR)
