Apropierea termenului-limită pentru Brexit şi tensiunile din nordul Siriei sunt în continuare pe agenda presei internaţionale. Negociatorii pentru Brexit nu au găsit încă o soluţie înaintea crucialului Summit UE de la Bruxelles, titrează revista Time şi precizează că reuniunea din aceste zile a liderilor europeni este considerată ca o ultimă şansă de aprobare a unui acord de divorţ. Negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, a estimat ca „foarte posibil” un acord, relatează Courrier International, iar The Telegraph crede că premierul britanic Boris Johnson este din ce în ce mai optimist cu privire la încheierea unui acord până la finele săptămânii. Dar, chiar dacă va exista un acord, remarcă The Times, Brexit riscă să nu se producă mai devreme de 2020, mai ales că preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat deja necesitatea unei prelungiri tehnice. Când premierul britanic va apărea la întâlnirea sa de joi cu destinul, ironizează The London Evening Standard, cei doi principali negociatori de putere ai politicii europene, Franţa şi Germania, vor fi decis deja în ce măsură să ajute la realizarea sau împiedicarea procesului Brexit propus de Boris Johnson. În context, Politico prezintă un nou sondaj de opinie care arată că 54 la sută dintre britanici sunt în favoarea ieşirii din UE a ţării lor, dar nu fără un acord. Având în vedere faptul că, de la referendumul din 2016, tema „Brexit” este omniprezentă în presă, postul britanic Sky News a înfiinţat un nou canal, denumit Sky News Brexit-free, la care telespectatorii care doresc să ia o pauză de Brexit vor putea evita orice informaţie privind plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează Le Monde.
Între timp, la Bruxelles, Comisia Ursulei von der Leyen se confruntă cu termene-limită pentru viitorul cabinet, în timp ce România, Ungaria şi Franţa întârzie intrarea sa în funcţiune, atenţionează New Europe. Totodată, viitoarea administraţie de la Bucureşti ar putea schimba balanţa politică a următoarei Comisii Europene, opinează Politico şi explică: Dacă premierul desemnat va reuşi să formeze un guvern şi va numi pe cineva din propriul său partid, se conturează perspectiva ca popularii europeni să câştige un loc suplimentar în următoarea Comisie, în detrimentul socialiştilor europeni. În orice caz, după toate probabilităţile, la Bucureşti ar putea veni un guvern liberal minoritar, titrează cotidianul austriac Kleine Zeitung, iar ziarul elveţian La Liberte subliniază că sarcina premierului desemnat este complicată, dată fiind fragmentarea voturilor în Parlament. România are nevoie urgent de un guvern operaţional, pentru a organiza alegerile prezidenţiale, pentru a vota bugetul ţării, sub privirea Fondului Monetar Internaţional, îngrijorat de derapajele bugetare, şi pentru a desemna un comisar european, scrie La Croix. Ultima rundă de instabilitate politică din România a doborât încă un guvern şi ar putea purta ţara spre primele alegeri anticipate din istorie, analizează The Washington Post. Dar, observă ziarul american, în pofida întregului haos politic, România a prosperat în cea mai mare parte în ultimele trei decenii, în special în anii de dinainte şi de după criza financiară globală din 2008. Veniturile au crescut, în condiţiile în care sectoarele vivace ale tehnologiei şi producţiei de automobile au alimentat una dintre cele mai rapide creşteri economice din UE, însă reducerile fiscale generoase şi mărirea salariilor din sectorul public au afectat bugetul şi au frânat investiţiile interne şi pe cele străine, detaliază The Washington Post.
Pe frontul din nord-estul Siriei contiună tensiunile. Turcia a respins apelul SUA privind o încetare imediată a focului şi şi-a continuat ofensiva militară, notează The Wall Street Journal. Invazia prost calculată a Turciei în Siria este un produs secundar al comportamentului dictatorial al lui Recep Tayyip Erdoğan, crede The Guardian. La fel ca Donald Trump, liderul turc s-a bazat pe instinctul său, nu pe consilieri cu experienţă, iar acum sirienii, şi în principal kurzii, plătesc preţul. În noua mare incertitudine cauzată de retragerea americană şi de ofensiva turcă în Siria, în momentul de faţă, adevăratul câştigător al marelui haos din Orientul Mijlociu este preşedintele rus Vladimir Putin, comentează Il Sole 24Ore. Spre deosebire de Statele Unite, din punct de vedere geografic, Rusia este foarte aproape de Orientul Mijlociu, iar Moscova este un furnizor militar net al Turciei; şi acum, trupele ruseşti patrulează graniţa dintre Turcia şi Siria, confirmând influenţa Moscovei după retragerea Statelor Unite. În context, preşedintele Vladimir Putin l-a invitat în Rusia pe omologul său turc Recep Erdogan, scrie Le Figaro. Invitaţia a fost acceptată, a anunţat Kremlinul şi a adăugat că cei doi lideri au subliniat necesitatea de a preveni un conflict între unităţile turce şi cele siriene în nordul Siriei, adaugă Ria Novosti. Trebuie împiedicat un genocid, scrie publicaţia kurdo-irakiană Xebat, iar Courrier International anunţă că s-a agravat criza umanitară în nordul Siriei odată cu intensificarea bombardamentelor turceşti. Potrivit autorităţilor regionale kurde din Siria, citate de postul tv Kurdistan24, cel puţin 275.000 de civili, din care 70.000 de copii, au fost nevoiţi să fugă din zonele de luptă de la graniţa dintre Turcia şi Siria, iar regiunea autonomă kurdă din nordul Irakului se teme de un aflux masiv de refugiaţi.
Pe de altă parte, cresc îngrijorările legate de prezenţa unor arme nucleare la baza aeriană turcă de la Incirlik, remarcă Air Force Times, iar Stars and Stripes anunţă că SUA analizează un plan de evacuare a armelor tactice de la Incirlik. The New York Times crede că „o eventuală evacuare a armelor nucleare staţionate la Incirlik ar însemna încheierea de facto a alianţei dintre Turcia şi SUA”, însă Milliyet asigură că legăturile dintre Turcia şi SUA, pe de o parte, şi Turcia şi NATO, pe de altă parte, nu se pot destrăma atât de uşor. În pofida tensiunilor politico-militare crescute, opinează şi ABC News, este foarte puţin probabil ca Turcia să fie exclusă din alianţa de 29 de membri, căci NATO a mai trecut prin vremuri tulburi şi a supravieţuit. (Cristina Zaharia)/czaharia/abuzoian/denisse
