Presa internaţională acordă largi spaţii ultimelor negocieri privind nordul Siriei. Washington Post relatează că o delegaţie condusă de vicepreşedintele Mike Pence, alături de care s-a aflat şi secretarul de stat Mike Pompeo, s-a deplasat de urgenţă la Ankara, având misiunea de a-l convinge pe preşedintele turc să semneze un acord de încetare a focului cu forţele kurde în nordul Siriei. Cei doi l-au avertizat pe Erdogan că Turcia riscă sancţiuni economice suplimentare dacă nu stopează atacul asupra aliaţilor kurzi ai SUA în lupta împotriva ISIS. Despre rezultatul negocierilor scrie cotidianul turc Hurriyet: „Acord de încetare a focului în Siria: YPG se retrage din zona de securitate, Turcia încetează operaţiunea”, acestea sunt declaraţiile succinte făcute de vicepreşedintele american, Mike Pence. La rândul său, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, citat de acelaşi Hurriyet, a declarat că nu este vorba de un armistiţiu între părţi: „Acordăm luptătorilor kurzi un termen de 120 de ore pentru a se retrage din zona de securitate. Nu este vorba de un armistiţiu, ci de o suspendare a operaţiunilor Turciei în zonă. Cât timp noi suspendăm operaţiunea, partea americană suspendă sancţiunile”. Concluziile publicaţiei Milliyet: „Desigur, Turcia va continua să colaboreze cu SUA în lupta împotriva ISIS. Reamintim că şi până acum, Turcia a luptat cu determinare împotriva ISIS”. Pentru publicaţia USA TODAY, vizita Pence-Pompeo la Ankara a fost o adevărată „misiune de salvare” a intereselor americane în Siria, într-un conflict geopolitic cu evoluţii tot mai haotice. Criticii Administraţiei afirmă că acordul înseamnă „mult prea puţin şi mult prea târziu”, după decizia iniţială atât de contestată a preşedintelui Donald Trump de a retrage brusc forţele americane din nordul Siriei, mai precizează publicaţia nord-americană.
Brexitul este din nou cap de afiş. Uniunea Europeană şi Regatul Unit au ajuns la un nou acord: „A fost nevoie de cinci zile de negocieri între Bruxelles şi Londra pentru a smulge un nou tratat de divorţ, făcut public joi de prim-ministrul britanic, Boris Johnson, şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker”, citim în Le Monde. Titlurile din ziare sunt însă departe de a fi entuziaste, deoarece persistă amintirea acordurilor negociate cu Theresa May şi respinse de Parlamentul de la Londra. „Trebuie să fim „prudenţi în mod rezonabil””, sunt cuvintele rostite de preşedintele Emmanuel Macron la anunţul noului acord. LA STAMPA oferă câteva detalii privind punctele convenite: „Mecanismele imaginate de noul text vizează protejarea integrităţii pieţei unice, fără însă a restabili o frontieră fizică în insula Irlanda. Graniţa vamală din Nord va rămâne în Marea Britanie din punct de vedere legal, dar, de fapt, va fi aliniată la regulile uniunii vamale a UE”. După cum precizează cotidianul italian, toate privirile sunt acum aţintite spre legislativul britanic, care trebuie să ratifice cele convenite la Bruxelles. De altfel, aflăm din Independent, imediat după ştirea privind acordul, două grupări politice au anunţat că nu vor vota textul: Partidul unionist nord-irlandez şi Partidul Laburist. Jeremy Corbyn, liderul acestei din urmă formaţiuni, a criticat „un acord care nu va uni ţara şi deci trebuie respins. Cel mai bun mod de a rezolva Brexit este de a da populaţiei ultimul cuvânt printr-un vot popular” – altfel spus, un al doilea referendum privind Brexitul, refrenul opoziţiei laburiste. În fine, cotidianul economic francez Les Echos atrage atenţia că actualul premier ar putea ieşi în avantaj, în ciuda unei eventuale respingeri în Parlament. „Poate va pierde prima rundă, sâmbătă, când acordul ar putea fi respins, dar ar putea câştiga meciul retur, în câteva săptămâni. Respingerea în Parlament ar declanşa obligaţia de a solicita o amânare a Brexitului până pe 31 ianuarie, după cum prevede recent votata lege ce interzice un «no deal». Un interval ce i-ar permite să reconstituie o majoritate parlamentară cu ocazia alegerilor legislative anticipate, în faţa căreia ar putea prezenta din nou acordul obţinut joia aceasta la Bruxelles, subliniază Les Echos.
Din LE MONDE aflăm că noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, îşi va prelua mandatul pe 1 decembrie, cu o lună mai târziu decât se preconiza. Ziarul francez explică: „Trei candidați nu au trecut procedurile de audit și de audiere în fața comisiilor parlamentare de specialitate, întârziind astfel intrarea în funcție a Comisiei. Este vorba de candidaţii propuşi de Ungaria, România şi Franţa pentru funcţia de comisar european”. Sub titlul: „Guvernul român de tranziţie: o instabilitate stabilă”, cotidianul german DER SPIEGEL publică o analiză pornind de la incapacitatea Bucureştiului de a numi un comisar pentru executivul de la Bruxelles. „Trei guverne în ultimii doi ani şi jumătate, o luptă permanentă pentru putere între preşedintele statului şi executiv, proteste de masă repetate – nicio altă ţară din estul UE nu se află atât de tare afundată într-o situaţie de criză precum România. Criza de durată a partenerului estic are consecinţe şi asupra politicii europene: doi candidaţi români desemnaţi pentru funcţia de comisari europeni au fost deja respinşi. Încă nu este cunoscut când va fi nominalizat un nou candidat şi cine va fi acesta”, reaminteşte Der Spiegel, adăugând: „După toate probabilităţile, preşedintele Klaus Iohannis va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie. Iohannis este un partener de încredere al UE, însă în situaţia politică instabilă în care se află România, şi domnia sa a lăsat în ultimii ani o impresie de nesiguranţă. De aceea, Europa va trebui să se poziţioneze şi pe viitor pe o constantă românească: imprevizibilitatea”, este concluzia analizei apărute în paginile cotidianului german.
Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR
