Dosarul Brexit, alegerile locale din Republica Moldova dar şi criza din Siria se numără printre principalele subiecte care reţin atenţia presei în aceste zile. La Londra, solicitarea premierului Boris Johnson privind dezbaterea, în Parlament, a acordului revizuit de Brexit a fost refuzată, preşedintele Camerei Comunelor arătând că moţiunea este similară celei deja respinse sâmbătă, anunţă CNN. John Bercow a arătat că guvernul nu poate supune la vot acordul revizuit de Brexit, întrucât „moţiunea de astăzi este, în esenţă, aceeaşi ca cea de sâmbătă, iar Camera a decis asupra acelei chestiuni. Circumstanţele de astăzi, sunt, în esenţă, aceleaşi de sâmbătă. În concluzie, decizia mea este că moţiunea nu va fi dezbătută întrucât ar fi un lucru repetitiv şi dezordonat”. Sub titlul „S-o terminăm cu un foileton prost”, Le Monde sintetizează situaţia oscilantă a dosarului Brexit din ultimii ani, dar şi confuzia politică ce domneşte la Londra. „Piruete, răsturnări de situaţie şi dezastre de dimensiunea celui de la Trafalgar. În trei ani şi jumătate, Brexit a dat naştere multor schimbări, în aşa măsură că divorţul dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană oscilează între vodevil şi psihodramă”. „Cu zece zile înaintea termenului fatidic, peisajul politic britanic a atins un maxim de confuzie, care marchează un nou şi îngrijorător nivel de degradare a celei mai vechi democraţii din lume. Prim-ministrul contrazice oficial Parlamentul, care, la rândul lui, îşi confirmă incapacitatea de a ieşi din conflictul politic ce paralizează ţara”. Pe fondul disputelor de la Londra, Ţara Galilor şi Scoţia au solicitat Uniunii Europene să aprobe încă o amânare a Brexit, pentru a putea fi organizat un nou referendum pe tema decuplării Marii Britanii de blocul comunitar. În scrisoarea citată de publicaţia The Scotsman se arată că timpul scurt rămas până pe 31 octombrie „nu permite o analiză adecvată a Acordului” şi se solicită o amânare suficient de lungă încât să poată fi analizată oportunitatea organizării unui nou referendum.
Tot din sfera politică, presa urmăreşte rezultatul alegerilor locale din Republica Moldova, unde PDM (Partidul Democrat din Moldova), formaţiune condusă de fostul premier Pavel Filip, a obţinut 191 de mandate de primar din primul tur, anunţă Unimedia. Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), al preşedintelui Igor Dodon, a câştigat primăriile din 124 de localităţi, iar pe locul trei se află Blocul ACUM (Platforma DA şi PAS) al premierului Maia Sandu, care a obţinut 84 de mandate de primar. La Chişinău, candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Ion Ceban, a obţinut 40,19% din voturi, fiind urmat de Andrei Năstase, cu 31,08% din voturi, în primul tur al alegerilor pentru funcţia de primar. În 380 de localităţi, printre care şi capitala Chişinău, se va organiza un nou tur de alegeri în mai puţin de două săptămâni. Deutsche Welle aminteşte că „Niciodată până acum, în Chișinău, nu a învins, la alegerile locale, vreun candidat de stânga. Întotdeauna, aceștia s-au clasat pe prima poziție în turul întâi, dar de fiecare dată au pierdut alegerile în turul doi, pe fondul mobilizării electoratului pro-european”.
Criza din Siria şi operaţiunea transfrontalieră a Forţelor Armate Turceşti continuă să domine agenda Orientului Mijlociu în aceste zile. Confruntat cu numeroase critici venite din Vest pe tema operaţiunii Izvorul Păcii, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a acuzat ţările occidentale că „s-au plasat de partea teroriştilor” împotriva Turciei când au criticat ofensiva Ankarei în Siria contra kurzilor, scrie La Libre Belgique. „Puteţi să credeţi? Tot Occidentul s-a plasat de partea teroriştilor şi ne atacă toţi împreună. Printre ei, ţările din NATO şi ţările din Uniunea Europeană. Toţi”, a declarat Erdoğan într-un discurs la Istanbul. „Şi-au învăţat SUA lecţia?” se întreabă ziarul turc Milliyet, care aminteşte că în lupta împotriva reţelei ISIS din Siria, America a optat să se alieze nu cu Turcia, ci cu gruparea PYD, formată din luptători kurzi şi acuzată de Ankara de terorism. „Nimeni nu a ascultat tezele Turciei că un grup terorist nu poate fi combătut cu un alt grup terorist iar CentCom, comandamentul militar american care derula operaţiuni în Irak şi în
Siria, a furnizat milioane de dolari şi cantităţi uriaşe de arme şi muniţii, transformând organizaţia teroristă fondată de PKK sub numele PYD într-o armată regulată”, scrie Milliyet. Pe de altă parte, presa rusă anunţă că preşedinţii Putin şi Erdoğan urmează să se întâlnească la Soci marţi, zi în care expiră termenul de 120 de ore dat de Ankara pentru retragerea luptătorilor PYD din zona de securitate de la frontiera dintre Turcia şi Siria. Preşedintele Turciei, citat de TASS, a afirmat că după discuţia cu omologul său de la Kremlin „va lua măsurile necesare” care se impun în continuare. Potrivit The Moskow Times, Rusia a exprimat critici la adresa operaţiunii turceşti prin vocea ministrului Apărării. Serghei Şoigu a arătat că „Opt tabere de refugiaţi şi 12 închisori pentru luptători străini au rămas nepăzite ca rezultat al acţiunilor armatei turce. Acest fapt poate duce la o amplificare a aşa-numitei migraţii inverse a teroriştilor către ţările de origine”, a avertizat Serghei Şoigu./fmatei/rlambru
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
