„Comisia Europeană laudă reforma judiciară din Bulgaria şi critică România pentru regres”, titrează Emerging Europe. Sub titlul „Uniunea Europeană ia în considerare încetarea monitorizării pe tema corupţiei pentru Bulgaria, dar critică România”, Bloomberg aminteşte că cele două ţări se află sub lupa UE încă de la aderarea lor la blocul comunitar în 2007 din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept. „Raportul MCV pentru România identifică mai multe indicii ale regresului în sistemul judiciar” titrează şi The Sofia Globe, adăugând că este al doilea an în care Comisia Europeană publică o evaluare negativă asupra eforturilor României. „România realizase progrese semnificative până în ianuarie 2017, când Comisia a enunţat 12 recomandări care ar fi putut duce la ridicarea MCV-ului, dar ţara a regresat de atunci, determinând Comisia să vină cu recomandări suplimentare în raportul de anul trecut”, mai scrie publicaţia sofiotă. În privinţa Bulgariei, The Sofia Globe notează progresele remarcate de Comisia Europeană în îndeplinirea celor 17 recomandări finale din raportul din 2017. Un fost ministru bulgar al justiţiei vorbeşte despre „o victorie à la Pirus, adică o victorie obținută cu un cost atât de mare pentru învingător încât aproape că echivalează cu o înfrângere”, explicând că dacă monitorizarea europeană pe justiție și afaceri interne pentru Bulgaria va fi ridicată, ţara nu va mai primi recomandări, ca în rapoartele anuale anterioare, ci direct sancţiuni. Liderii vechilor state membre – Germania, Franța, Olanda – vor trebui să se pronunţe dacă există un stat de drept în Bulgaria, ceea ce nu vor face, a mai opinat fostul ministru bulgar, citat de publicaţia sofiotă Dnevnik.
În privinţa ultimelor evoluţii de la Bucureşti, ziarul grec I Efimerida constată că „România a intrat în linie dreaptă în eforturile pentru formarea guvernului”, relatând despre negocierile purtate de premierul desemnat Ludovic Orban cu partidele de opoziţie. Cotidianul Magyar Hirlap consemnează dorinţa UDMR de a colabora cu Ludovic Orban dacă noul guvern se angajează ca până la 15 decembrie să prezinte legislativului bugetul pentru anul 2020, să nu emită ordonanţe de urgenţă şi să nu modifice legea electorală până la sfârşitul anului 2020, precum şi să adopte legile şi acordurile internaţionale referitoare la drepturile minorităţilor.
Peisajul politic este complicat şi în alte părţi de pe mapamond. Premierul britanic ameninţă cu retragerea acordului pentru Brexit şi cu convocarea de alegeri anticipate, dacă parlamentarii întârzie adoptarea legislaţiei, împingând retragerea ţării din UE dincolo de data stabilită de 31 octombrie, notează Bloomberg. Totuşi, după cum observă The Telegraph, Johnson dă semnalul abandonării liniei „mai bine mort decât amânarea Brexitului”, lăsând o uşă întredeschisă pentru o nouă eventuală prelungire a rămânerii în blocul comunitar. În plus, negociatorul-şef al UE Michel Barnier avertizează că şi perioada de tranziţie ce ar urma să se încheie în decembrie 2020 ar trebui să fie mult mai lungă astfel încât să permită încheierea unui nou acord comercial şi de securitate între Marea Britanie şi UE, notează The Guardian.”Timp pierdut şi energie irosită” este concluzia preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care, aflat la final de mandat, regretă timpul alocat discuţiilor pe tema Brexitului în loc să se discute despre politici care să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor, notează La Libre Belgique.
În Canada, actualul premier Justin Trudeau a înregistrat o victorie anemică, potrivit New York Times, după ce partidul său liberal nu a reuşit să obţină majoritatea absolută în alegerile federale. Cu un guvern minoritar, într-o ţară divizată, Canada riscă deficite bugetare mai mari printr-o sporire a cheltuielilor federale, dar şi o continuare a insecurităţii energetice, atenţionează Bloomberg. Nici premierul israelian Benjamin Netanyahu nu se află într-o situaţie confortabilă. Nereuşind să formeze un guvern, Netanyahu şi-a predat mandatul încredinţat de preşedintele Reuven Rivlin, ceea ce deschide calea rivalului său, Benny Gantz, care va încerca, la rândul lui, să pună capăt unui impas politic ce durează de șase luni în Israel, notează Le Temps. Transferul de mandat ar urma să aibă loc joi, iar Benny Gantz, fost şef al armatei, va avea la dispoziţie 28 de zile pentru a forma un guvern liberal de coaliţie, prin care va dori să limiteze influența partidelor religioase, mai scrie cotidianul elveţian.
La nivel geopolitic, Siria se află din nou „la răscrucea” marilor puteri, după cum constată ziarul turc Millyet care comentează că operaţiunea Izorul Păcii lansată de Ankara în nordul Siriei „schimbă poziţia actorilor” în regiune, stabilind „mai degrabă zonele de influenţă ale Rusiei decât pe cele ale Turciei”. „Putin, care până acum puţin timp lua în calcul să se retragă la est de Eufrat, acum se vede în situaţia de a-şi face calcule în întreaga Sirie”, iar „creşterea responsabilităţii Rusiei într-o problemă atât de complicată precum criza siriană pare „o idee bună” pentru administraţia SUA”, observă ziarul turc Millyet. Influenţa Rusiei în Siria a fost consolidată marţi, în urma întâlnirii de la Soci dintre preşedintele turc Tayyip Recep Erdogan şi preşedintele rus Vladimir Putin, la care cei doi au convenit îndepărtarea luptătorilor kurzi de la frontiera cu Turcia, notează New York Times. În timp ce ziarul turc Hürriyet vorbeşte despre un „acord istoric între Turcia şi Rusia”, Washington Examiner consideră că Putin îl manipulează pe Erdogan, îi joacă pe degete pe kurzi, care au de ales între anihilare şi supunerea faţă de dictatorul Bashar al Assad şi Rusia, şi slăbeşte influenţa Americii în Orientul Mijlociu.
Carolina Ciulu, RADOR
