Alegerile anticipate din Regatul Unit, pe fondul dezbaterilor despre Brexit, situaţia din Siria şi problemele din vecinătatea Uniunii Europene se numără printre temele care preocupă presa internaţională.
Premierul britanic Boris Johnson a anunţat joi seară că va încerca să convoace alegeri anticipate pe 12 decembrie. „Modul în care putem realiza Brexit-ul este, cred eu, să fim rezonabili cu parlamentul […], dacă ei chiar vor mai mult timp pentru a examina acest excelent acord, îl pot avea, dar vor trebui să consimtă la alegeri generale pe 12 decembrie”, a declarat Boris Johnson, citat de publicaţia Politico. Aceasta aminteşte că e a treia tentativă a premierului de a convoca alegeri anticipate şi că el va avea nevoie de două treimi din voturile celor 650 de parlamentari pentru a reuşi. Ziarul online britanic Independent remarcă deschiderea laburiştilor pentru un scrutin anticipat, plecând de la o aluzie a ministrului de finanţe „din umbră” John McDonnell, care a declarat că este oricând gata de alegeri „şi am haina de iarnă pregătită”. Chiar dacă unii parlamentari laburişti ar prefera ca alegerile să aibă loc la anul, întrucât partidul este cu 10 procente în urmă în sondaje, şi să continue să preseze în schimb pentru un al doilea referendum, McDonnell s-a arătat convins că ei se vor uni în jurul liderului. The New York Times oferă un sfat de peste ocean: e vremea ca poporul să fie întrebat din nou, iar asta înseamnă alegeri generale. „Premierul, care nu are majoritate în parlament, a văzut dintotdeauna Brexit ca pe un mijloc, nu un scop. A fost mijlocul de a ajunge premier. Dar acum […] el s-a trezit prins la colţ. Regatul s-a împotmolit. Conservatorii sunt la guvernare, dar nu sunt la putere. Fantezia votată în 2016 nu este realitatea din 2019. A existat un mandat democratic pentru Brexit […], acum mai bine de trei ani. Dar asta era atunci. Democraţiile sunt exerciţii de reevaluare permanentă. Motivul principal pentru care nimeni nu a fost capabil să realizeze Brexit este acela că el nu are sens”, a diagnosticat situaţia ziarul american. Cealaltă parte implicată în saga Brexit-ului, Uniunea Europeană, va răspunde prin flexibilitate la problemele britanicilor, consideră cotidianul belgian La Libre Belgique: „Şefii grupurilor politice din Parlamentul European au susţinut joi principiul unei amânări flexibile a Brexit până la 31 ianuarie 2020. Ţinând cont de timpul necesar examinării de către parlament a acordului de retragere, ei sunt favorabili cererii britanice de a prelungi perioada până pe 31 ianuarie 2020. Ei sunt de acord şi cu flexibilitatea necesară (numită «flextensie»), anume posibilitatea ca această perioadă să ia sfârşit mai devreme, dacă procedurile de ratificare şi de consimţământ vor fi fost duse la bun sfârşit în Regatul Unit şi Parlamentul European”.
Un alt punct fierbinte al relaţiilor internaţionale se află la celălalt capăt al Europei, unde retragerea americană, intervenţia militară a Turciei şi, ulterior, cea diplomatică a Rusiei în Siria au încins şi mai mult atmosfera. Anunţând că SUA au ridicat sancţiunile impuse Turciei din cauza ofensivei, Le Monde scrie că „președinții rus și turc, actori centrali în conflictul sirian, au convenit asupra preluării comune a majorității zonei de frontieră”. Președintele Statelor Unite a lăsat să se înţeleagă, de asemenea, că întâlnirea sa din 13 noiembrie la Casa Albă cu omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan va avea loc după cum este prevăzut. Ofensiva turcă a fost lansată în urma anunțului retragerii militare a SUA din Siria de Nord-Est, retragere denunțată de mulți aleși – democrați ca şi republicani – ca fiind un abandon al kurzilor, aliați cu Washingtonul în lupta contra jihadiștilor din ISIS. Donald Trump a declarat miercuri că Mazloum Abdi, comandantul Forțelor Democrate Siriene dominate de kurzi, i-a mulțumit. Dar, remarcă publicaţia franceză, „Mazloum Abdi i-a mulțumit și Rusiei, într-o discuție telefonică cu ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu”. Din SUA The Washington Post îl critică pe preşedintele american pentru politica lui din Siria, şi nu numai: „Dar poate cel mai important principiu pe care Trump îl nesocoteşte este unul care a stat la baza dreptului internaţional încă de la Pacea din Westphalia din 1648. El este doctrina «integrităţii teritoriale», care le interzice statelor să-şi extindă frontierele prin forţă”. Drept argumente, ziarul american invocă nu numai retragerea din Siria şi permiterea unei invazii turceşti, ci şi neglijarea expansiunii Beijingului în Marea Chinei de Sud ori, în cazul crizei ucrainene, atitudinea permisivă faţă de Rusia, cuplată cu una de intimidare faţă de Ucraina. Din Elveţia, Le Temps sesizează „strania nouă alianţă dintre Ankara şi Damasc”, apreciind că „o apropiere între rivalii turc şi sirian pare inevitabilă. Joia trecută, Vladimir Putin a scos de la naftalină acest vechi acord [Astana] pentru a-l convinge pe omologul lui turc să avanseze spre o perspectivă pe care o considera până atunci tabu: restabilirea, într-o formă sau alta, a relaţiilor cu Damascul”. „Moscova vrea să legitimeze regimul sirian forţând această apropiere. Este şi sensul prezenţei Turciei în procesul de la Astana”, a confirmat politologul turc Emre Kürsat Kaya, citat tot de publicaţia elveţiană.
Un echilibru delicat între interesele marilor puteri încearcă să menţină şi Serbia, descumpănită de recenta blocare de către Franţa a pornirii discuţiilor de aderare dintre UE şi Macedonia de Nord şi Albania. Portalul sîrbesc B 92 anunţă totuşi că „Franţa a început consultări diplomatice informale pentru a acorda anumitor state din Balcanii de Vest un parteneriat special preferenţial. Potrivit acestei iniţiative, statele din Balcanii de Vest ar primi ajutor financiar, aranjamente speciale pentru a intra pe pieţele europene şi alte avantaje, dar cu condiţia să «renunţe în linişte» la aderarea la Uniunea Europeană. Se aminteşte că o ofertă asemănătoare a făcut Germania, care a propus Turciei un «parteneriat privilegiat» în loc de aderare, dar care a fost interpretat atunci drept un mod elegant de a renunţa la primirea Turciei în UE. De altfel, presa europeană este foarte critică faţă de Franţa, acuzând-o că prin blocarea extinderii UE «împinge» Balcanii de Vest spre Rusia, Turcia şi China”. Ca pentru a confirma, postul rusesc Russia Today relatează că „Rusia a mobilizat un divizion de sisteme de rachete S-400 şi de sisteme anti-rachetă Panţîr-S pentru a le desfăşura în Serbia, unde va participa la un exercițiu militar intitulat Scutul Slav 2019 […] Rusia va putea astfel monitoriza zone din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre”.
La alţi vecini sunt mai de actualitate problemele din justiţie. De pe site-ul bulgar Mediapool aflăm că „peste o mie de bulgari au mărşăluit miercuri la Sofia împotriva alegerii unicului candidat la funcția de procuror-șef al Bulgariei, actualul procuror-şef adjunct Ivan Gheşev”. Scandând „Afară cu mafia” şi „Gheşev e o ruşine”, ei s-au arătat revoltaţi după publicarea unei înregistrări din care rezultă că Gheşev purta negocieri cu inculpaţi. Şi de la nord, televiziunea ucraineană Espreso a anunţat că „Biroul Preşedintelui Ucrainei suspectează de corupţie 11 membri ai Comisiei parlamentare pentru finanțe, impozite și politici vamale […] Deputaţii, aleşi pe listele partidului pro-prezidenţial «Slujitorul Poporului», ar fi primit mită pentru a respinge un proiect de lege anticorupție. Ei sunt acuzați că au primit câte 30.000 de dolari. Între timp, Procuratura Specializată Anticorupție de la Kiev a confirmat că a început să verifice informaţiile apărute în presă cu privire la presupusa infracţiune de luare de mită în cazul parlamentarilor ucraineni menţionaţi. „Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei 11 deputaţi riscă 12 ani de închisoare”, a precizat Espreso.
(Andrei Suba, Agenţia de presă RADOR)
