Ziarele străine, în frunte cu cele americane, relatează că liderul grupării Stat Islamic a fost ucis. „Abu Bakr al-Baghdadi a murit în cursul unui raid întreprins de SUA în Siria, o izbândă la peste cinci ani de când el a lansat califatul autoproclamat al Statului Islamic”, scrie Washington Post. „Preşedintele Trump a anunţat moartea lui al-Baghdadi, cel care a transformat Statul Islamic într-o reţea teroristă globală care a cucerit teritorii de dimensiunile Marii Britanii şi a orchestrat atacuri înspăimântătoare în Occident”, punctează New York Times. Totuşi, „viaţa acestui irakian născut într-o familie săracă în 1971” rămâne „un mister”, remarcă Le Monde, în timp ce Liberation notează că „forţele kurde din Siria se aşteaptă la represalii” ale grupării jihadiste care „îl vor răzbuna” pe fostul „calif Ibrahim”. Iar The Guardian conchide că „moartea lui Abu Bakr al-Baghdadi survine pe fondul conturării unei noi ordini în Orientul Mijlociu” unde „în amestecul toxic de haos şi intoleranţă apărut după înfrângerea ISIS, sunt demarcate noi sfere de infleunţă”. Şi în plus, adaugă ziarul britanic, „există o şansă reală ca unele din frontierele postbelice din regiune să fie retrasate de-a lungul unor linii etnice sectare”.
Ziarele britanice rămân însă preocupate în primul rând de situaţia politică internă. The Telegraph citează o sursă din Downing Street potrivit căreia „premierul este pregătit să ‘analizeze toate opţiunile’ inclusiv planul liberal-democraţilor şi partidului naţional scoţian în vederea organizării unui scrutin în 9 decembrie dacă laburiştii se opun în continuare solicitărilor lui de a fi convocate alegeri în 12 decembrie”. Într-un interviu pentru The Sunday Times, arhiepiscopul de Canterbury îl mustră pe Boris Johnson, „avertizându-l pe premier că folosirea limbajului ‘inflamator’ riscă să toarne ‘gaz’ peste divizarea creată în Marea Britanie pe tema Brexit”. Iar Financial Times atenţionează că „există îndoieli privind numărul cetăţenilor din UE care vor avea dreptul de a se stabili în Regatul Unit după Brexit”.
Presa internaţională este totodată atentă la protestele care continuă să se desfăşoare în multe zone de pe glob. Inclusiv în Spania, de unde cotidianul madrilen ABC relatează că „mii de catalani au ieşit în stradă în Barcelona pentru a cere oprirea procesului secesionist”, a doua zi după o manifestaţie a adepţilor independenţei. „Divizare în administraţie, unitate în mobilizarea cetăţenilor – aceasta este contradicţia care caracterizează” scena politică spaniolă după condamnarea liderilor separatişti, constată ziarul catalan La Vanguardia. Iar din Italia, La Repubblica notează că „protestatarii din Catalonia, care visează la independenţă şi resping ‘pumnul dur’ al justiţiei spaniole împotriva liderilor lor” au participat la o manifestaţie paşnică sâmbătă la Barcelona, dar care spre seară a degenerat în ciocniri violente cu poliţia.
Ziarele străine fac şi referiri la ţara noastră. Sub titlul „Giuliani atrage atenţia asupra activităţii lui Hunter Biden în România”, New York Times relatează că „dezvăluirea legăturii dintre activitatea desfăşurată în România” de avocatul preşedintelui Trump şi cea prestată de fiul fostului vicepreşedinte american are loc într-un moment în care „fostul primar al New York-ului este anchetat de procurorii federali pentru posibile încălcări ale legislaţiei lobby-ului străin”. Mai exact, „Hunter Biden, care este avocat, a fost angajat de un afacerist, Gabriel Popoviciu, în 2015, pe când tatăl lui era vicepreședinte, pentru a-l ajuta să scape de acuzațiile pe care i le aduceau în România procurorii anticorupție”, detaliază ziarul new-yorkez. „Episodul, prezentat joi de canalul NBC News, este un nou exemplu privind veniturile pe care le pot realiza americanii cu proeminență politică dispuși să lucreze pentru interese străine, dintre care unii speră să-și traducă relațiile pe care le au la Washington într-un tratament favorabil, atât pe scena internă cât și pe cea externă”, apreciază cotidianul american. Cu menţiunea că preşedintele „Trump s-a referit prima dată la activitatea lui Hunter Biden în România în declaraţiile pentru presă făcute vineri la Casa Albă”. Omul de afaceri Gabriel Popoviciu a fost între timp „condamnat într-un dosar instrumentat de către instituţia anticorupţie pe care vicepreşedintele o lăudase”, mai notează New York Times. Iar la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, sub titlul „Aceasta este epoca de aur – extraordinara renaştere a Europei de Est în 30 de ani”, The Guardian face socoteala că deşi „nu totul este perfect – după cum arată ceea ce se petrece în politică – regiunea este mai prosperă şi mai sănătoasă decât a fost vreodată până acum”. Ziarul britanic recurge la mai mulţi indicatori pentru a demonstra că „tranziţia de la comunism la capitalism a fost un remarcabil succes”. Deşi „optimismul de acest gen poate părea deplasat”, „statistica arată că din 1990, economiile Poloniei şi Slovaciei au crescut de peste şapte ori, iar cele ale Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României şi Republicii Cehe de peste cinci ori”. În acelaşi timp, relevă cotidianul londonez, aceste ţări rămân printre cele mai egalitare din lume, conform coeficientului Gini care estimează distribuţia bogăţiei. Şi în plus, „există beneficii şi în privinţa calităţii vieţii. În anii 1990, ungurul, letonul sau românul mediu nu ajungeau la 70 de ani”, în vreme ce acum „longevitatea a crescut cu nu mai puţin de 10% în unele părţi ale regiunii, iar acum est-europenii au mari şanse să se apropie de 80 de ani înainte să moară”, ne asigură The Guardian.
Adriana Buzoianu, RADOR
