Marţi, 29 octombrie, se împlinesc 50 de ani de la plecarea la Domnul a pictoriţei Cecilia Cuţescu – Stork, prima femeie din Europa cu o catedră universitară de arte plastice şi prima femeie din România care a realizat artă murală.
Cecilia Cuţescu s-a născut la 14 martie 1879, la Râul Vadului, în comuna Câineni, judeţul Vâlcea, părinţii săi fiind Natalia și Ion Brăneanu.
Încă din copilărie este pasionată de artă, apoi se va muta, alături de bunici, la Bucureşti, pentru a fi înscrisă la prestigioasa Școala Centrală de Fete.
Aproape de absolvirea şcolii, la recomandarea pictorului polonez Tadeusz Ajdukiewicz, care a remarcat talentul Ceciliei, aceasta este trimisă, în anul 1897, la München, unde va studia la Damenakademie, cu profesorii Fehr și Schmidt.
În perioada 1899-1905, a studiat la Academia Julian din Paris, fiind eleva lui Jean Paul Laurens şi a lui Benjamin Constant, apoi, a studiat timp de un an la Ecole des beaux arts şi la Academia de Arte frumoase din München.
În anul 1903, se căsătorește, la Paris, cu violonistul Romulus Kunzer, cu care are un fiu, Romeo, devenit și el pictor important, sub numele de Romeo Storck, însă căsătoria se va destrăma în anul 1906.
În anul 1905, prezintă prima ei expoziţie, la Anvers, iar în toamna aceluiaşi an, va expune în cadrul Salonul de toamnă de la Paris. De aici înainte va expune constant în România şi în Franţa – după anul 1906, când are prima expoziție personală la Galerie Hessèle pe Rue Lafitte.
La finalul celor nouă ani de studii în străinătate, Cecilia Cuţescu se stabileşte în Bucureşti, unde se va dedica picturii şi promovării artei în rândul femeilor. Devine membră a grupării „Tinerimea artistică”, iar lucrările ei au fost expuse alături de cele ale lui Constantin Brâncuși.
În anul 1909, ea se căsătorește cu sculptorul Frederic (Fritz) Storck – fiul fondatorului şcolii de sculptură din România, Karl Storck (1826-1887) (sculptor, a primul profesor de sculptură la Şcoala de Belle-Arte înfiinţată de Theodor Aman şi autorul primei sculpturi monumentale din Bucureşti, care se păstrează și astăzi – Spătarul Mihail Cantacuzino), cu care va avea două fiice – Gabriela Storck, devenită arhitect, și Cecilia (Lita) Botez, devenită ceramistă.
După căsătorie, Cecilia și Frederic Storck construiesc în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel, un imobil pe Str. Vasile Alecsandri nr. 16 din Bucureşti, care devine locuinţa familiei, începând cu momentul finalizării, în anul 1911.
Tot în 1911, Cecilia Cuțescu-Storck crea tripticul „Țigăncile”, intitulat si „Bucuria vieții”, o lucrare care măsura aproape 3 x 7 metri și înfățișa personaje feminine înconjurate de o natură luxuriantă. Din păcate, lucrarea va fi distrusă în timpul războiului.
În anul 1912, artista picta „Adam si Eva”, iar un an mai târziu, crea o lucrare similară, „Maternitate”.
Între anii 1913 și 1917 artista decorează interiorul casei cu numeroase picturi murale de inspirație simbolistă având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă.
În anul 1916, Cecilia Cuţescu – Stork înfiinţează, alături de artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore, „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore”, devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti. A fost, în următorii 11 ani, o prezenţă constantă a tuturor manifestărilor şi expoziţiilor organizate de această asociaţie. Devine tot mai interesată de artele decorative și de pictura murală monumentală.
Tot în anul 1916, devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa, catedra de Artă decorativă şi pictură o poziţie în care se va afla până în anul 1941.
Tot în anul 1916 – după ce decorațiunile murale din propria casă au dovedit talentul Ceciliei Cuțescu-Storck și i-au asigurat mai multe comenzi importante – realizează pictura „Agricultura, Industria și Comerțul”, în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank, o clădire situată pe strada Doamnei și proiectată de arhitectul Petre Antonescu.
A mai expus lucrări în 1924 şi 1928 – reprezentând România – la Bienala de la Veneţia, în 1925 – la Atena, în 1929 – la Barcelona, în 1931 – la Amsterdam, Bruxelles, Anvers, Haga, Poznan, în 1931 – la Milano, Atena, în 1934 – la Belgrad, Roma, Varşovia, în 1936 – la Paris.
În anul 1933, devine prima femeie din România care a realizat artă murală – fresca „Istoria negoţului românesc”, aflată în aula Academiei de Studii Economice, şi „Apologia artelor româneşti” de pe plafonul fostului Palat Regal, actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
În 1937 este invitată să participe la decorarea Pavilionului Românesc la Expoziția Internațională de la Paris cu compoziția „Petru Cercel și curtea sa”.
Tot în anul 1937, este aleasă președintă a Sindicatului de Arte Frumoase, iar în 1943, publică o carte autobiografică intitulată „Fresca unei vieți”.
În anul 1948, operele soţilor Stork au fost declarate de utilitate publică, iar trei ani mai târziu atelierele soţilor Storck au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând atunci doar anexele ce au fost folosite ca spaţiu de locuit.
În anul 1966, volumul autobiografic apărut în 1943, este întregit și revizuit sub titlul „O viață dedicată artei”.
Cuțescu-Storck a fost şi o talentată graficiană, cu o bogată operă peisagistică in tuș si sepia, care poate fi admirată în prezent la Muzeul Storck.
Cecilia Cuţescu – Stork a primit, de-a lungul vieţii, numeroase premii şi distincţii: Medalia de aur şi Marele premiu la Expoziția Internațională de la Barcelona (1929), Cavaler al Ordinul Meritul Civil (Spania, 1930), titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare (Franţa, 1933), Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris (1937) sau titlul de „Maestru Emerit al artei” (1957).
Cecilia Cuțescu-Storck a trecut la Domnul în 29 octombrie 1969, la București.
În prezent, imobilul în care au locuit cei doi soţi, poate fi vizitat şi adăposteşte Muzeul de Artă Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck. Colecția cuprinde lucrări de sculptură, pictură, desene în tuș și cărbune, pasteluri, acuarele și guașe. La acestea se adaugă o serie de plachete și medalii lucrate în bronz și alte obiecte de colecție, monede antice și icoane.
Fotografii din arhiva personală, realizate la Muzeul de Artă Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck, mai 2016
