După o primă amânare noua Comisie Europeană urmează să-şi înceapă de fapt activitatea la începutul lunii decembrie. Însă termenul nu este sigur din cauza crizei guvernamentale din România. Va găsi oare Ursula von der Leyen o ieşire?
Încă unul. Sau una. Un candidat sau o candidată pentru postul unui comisar european îi mai lipseşte Ursulei von der Leyen pentru ca noua sa Comisie Europeană să primească în sfârşit binecuvântarea Parlamentului European. Luni, după discuţiile avute cu Thierry Breton şi Olivér Várhelyi, noii candidaţi din Franţa şi Ungaria pentru funcţia de comisar european, viitoarea preşedintă a Comisiei Europeană a dat undă verde.
Mai lipseşte doar candidatul din România, iar aici încep problemele pentru von der Leyen.
Este vorba mai întâi despre politica română internă care face ca situaţia să fie atât de complicată. Actualul guvern social-democrat acuzat de corupţie se află în funcţie doar interimar, după ce a pierdut la 10 octombrie puterea în faţa unei moţiuni de cenzură.
După cum se pare, lunea viitoare ar putea intra în funcţie un nou guvern condus de PNL. Acesta face parte, asemenea UCD şi UCS, din PPE.
Disputa se duce în jurul identităţii celui care are voie să propună comisarul european: actualul guvern social-democrat interimar sau – dacă luni va fi cazul – noul guvern pe care îl va conduce Ludovic Orban (a nu se confunda cu premierul ungar Viktor Orbán).
La toate acestea se adaugă că preşedintele Klaus Iohannis, care aparţine tot de PPE, îi urmăreşte cu ochi de vultur pe social-democraţii români.
Deci Ursula von der Leyen se află oricum între toate scaunele, o problemă pe care a acutizat-o marţi personal şi mai mult. A expediat o scrisoare la Bucureşti în care a somat actualul guvern interimar să nominalizeze în sfârşit un comisar. Asemenea candidaţilor din Ungaria şi Franţa primul candidat român a fost respins la audieri din cauza unor conflicte de interese.
Scrisoarea Ursulei von der Leyen a readus-o pe scenă pe premierul demisionar român. Aceasta a dat curs solicitării şi l-a nominalizat pe fostul ministru european Victor Negrescu, un prieten al partidului, motivând că a răspuns exclusiv solicitării venite din partea Ursulei von der Leyen.
Preşedintele Iohannis, un apropiat al PPE, a protestat imediat afirmând într-o declaraţie că “primul ministru demis nu are căderea să propună în numele României candidaţi pentru funcţia de comisar european”.
Rezultatul: Von der Leyen a respins nominalizarea. Motivul: Candidatul nu a fost susţinut de preşedintele României.
Disputa a avut darul de a tergiversa şi mai mult startul prevăzut cu piedici al Comisiei. În momentul de faţă von der Leyen plănuieşte împreună cu Parlamentul European să rezolve “la pachet” cele trei posturi de comisari.
Mai întâi comisia juridică va verifica declaraţiile financiare şi eventualele conflicte de interese, apoi urmează audierea de către politicienii de resort. La 27 noiembrie Parlamentul va decide asupra întregii Comisii Europene, pentru ca la începutul lunii decembrie aceasta să-şi înceapă activitatea. Este vorba de o întârziere de o lună, nu este o dramă, deoarece li s-a întâmplat şi altor şefi ai Comisiei Europene să amâne prima zi de lucru din cauza unor divergenţe cu Parlamentul European.
Însă o amânare pentru noul an ar constitui un semnal cu adevărat negativ. De aceea insistă von der Leyen, precizând marţi seara că date fiind provocările existente “este în interesul nostru comun ca Europa să nu se mai confrunte cu alte amânări”.
Avertismentul este absolut necesar, deoarece nu doar social-democraţii români, dar şi propria familie de partid a lui von der Leyen acţionează în momentul de faţă pe cont propriu. Deşi este de înţeles ca România şi Bruxelles PPE să insiste doar pentru ca nominalizarea viitorului comisar să fie făcută de noul guvern.
Această problemă pare să fie la urma urmei cu greu realizabil. Discuţiile legate de postul de comisar european se duc acum cu adjunctul şefului de grup parlamentar Siegfried Mureşan şi şefa Comisiei pentru energie şi industrie Adina-Ioana Vălean.
Mureşan este cotat drept un “rising star” în PPE şi urmează să fie ales la sfârşitul lui noiembrie în funcţia de vicepreşedinte al acestuia. Oricum, ocuparea funcţiei de comisar de către membri ai PPE ar fi o lovitură pe obrazul social-democraţilor care considerau până acum că funcţia “le aparţine”. Însă fără votul acestora Ursula von der Leyen nu-şi va putea trece Comisia în Parlament.
DER SPIEGEL (Germania), 30 octombrie 2019 – Autori: Markus Becker şi Peter Müller
Traducerea: Imola Stănescu
