Investigaţia iniţiată de Camera Reprezentanţilor împotriva preşedintelui Statelor Unite pornind de la aşa-numita „afacere ucraineană” ţine capul de afiş al presei internaţionale. Rezoluţia adoptată de deputaţii americani „semnalează că democraţii sunt pe cale să formuleze acuzaţii împotriva preşedintelui Trump, anul acesta”, scrie Washington Post. Bazându-se pe faptul că „dovezile strânse până acum le permit să treacă peste obiecţiile republicanilor”, notează New York Times, „democraţii se îndreaptă spre etapa publică a anchetei”. Şi de fapt „Trump a primit o invitaţie formală pentru a fi suspendat”, trage concluzia ziarul new-yorkez. Financial Times observă că au fost create condiţiile „pentru audieri publice dramatice ale unor foste şi actuale oficialităţi” ale administraţiei SUA. „După cinci săptămâni de audieri în spatele uşilor închise, iniţiativa explozivă lansată de democraţi împotriva preşedintelui american este propulsată într-o nouă etapă publică”, constată şi Le Monde şi punctează că „preşedintele şi anturajul său nu au încetat să critice secretul audierilor, acuzându-i pe democraţi că rafinează elemente selectate pentru a crea o imagine falsificată a realităţii” şi totodată că „îi încalcă drepturile lui Donald Trump de a se apăra”. Astfel că „rezoluţia vizează să-i priveze (pe susţinătorii liderului de la Casa Albă) de această linie de apărare” şi să „câştige bătălia pentru opinia publică”, evidenţiază ziarul parizian.
În Europa, Regatul Unit continuă să capteze atenţia marilor cotidiane. Pe fondul declanşării campaniei electorale pentru scrutinul anticipat, The Guardian scrie că premierul este acuzat că amână publicarea unui raport al comisiei parlamentare pentru informaţii şi securitate despre „ameninţarea reprezentată de Rusia în domeniul securităţii Regatului Unit şi eventualitatea ca alegerile generale să fie afectate de o campanie de dezinformare sponsorizată de Kremlin”. Documentul va putea fi publicat abia după scrutinul din decembrie dacă Downing Street nu îşi dă acordul înainte de ziua de marţi, când parlamentul va fi dizolvat, adaugă ziarul londonez. Citat de The Times, liderul Partidului Laburist de opoziţie, Jeremy Corbyn, proclamă că va „rezolva Brexit în şase luni”, refuzând totodată să se angajeze că va susţine rămânerea în UE la un al doilea referendum pe această temă, demers care „ameninţă să divizeze cabinetul său din umbră în timpul campaniei electorale”. De dincolo de Ocean, în stilul cunoscut, Donald Trump „spune că Boris Johnson este ‘exact persoana potrivită pentru vremurile acestea’, în timp ce Corbyn ar duce Regatul Unit în ‘locuri rele'”, notează The Telegraph. Iar Liberation ironizează: „Până la urmă, pe 31 octombrie britanicii nu au sărbătorit decât Halloween”, deşi premierul promisese că în această zi Brexitul urma să se producă „orice s-ar întâmpla” şi afirmase că ar prefera să „moară în şanţ” mai degrabă decât să ceară o prelungire din partea Bruxelles-ului. Iar revista satirică Private Eye dedică ediţia sa din 31 octombrie „unui non-eveniment istoric”.
Lăsând gluma deoparte, Uniunea Europeană începe să fie tot mai preocupată de problemele de mediu, după cum relevă mai multe publicaţii străine. De la Bruxelles, Le Soir informează că blocul comunitar este pe cale să-şi îndeplinească obiectivele de reducere cu o cincime a emisiilor de gaze cu efect de seră în 2020, faţă de anul 1990, întrucât „aceste emisii considerate vinovate de schimbarea climatică s-au diminuat cu 2% anul trecut”, potrivit datelor Agenţiei europene a mediului cu sediul la Copenhaga. Şi în continuare, mediul va rămâne o prioritate a noii Comisii Europene, după cum ne asigură cotidianul german Die Welt, întrucât Ursula von der Leyen, care se va afla în fruntea următorului executiv european, îşi propune să introducă o taxă mai mare pe dioxidul de carbon la frontierele externe ale Uniunii, care ar anula avantajul pe care îl au firmele din ţări unde politica de mediu este mai permisivă. Iar Euobserver relatează că, într-un demers fără precedent, premierii a opt ţări nordice întruniţi la Stockholm s-au întâlnit cu liderii tinerilor militanţi ai mediului în încercarea de a discuta despre preocupările noii generaţii de activişti. „Poate că acesta este un semn că deschidem un nou capitol al dezbaterii climatice, în care trecem la acţiune”, a spus premierul social-democrat danez, citat de Observatorul de la Bruxelles. Pe de altă parte, New York Times relatează că „Danemarca a aprobat ruta controversatului gazoduct ruso-german”. „Compania rusească Gazprom a depășit și ultimul obstacol în calea finalizării conductei Nord Stream-2, care ar trebui să reducă semnificativ dependența companiei de tranzitul de gaze prin Ucraina”, punctează cotidianul moscovit Kommersant. Iar Le Monde precizează că gazoductul construit în proporţie de 80% „va aproviziona Europa cu gaze ruseşti traversând Marea Baltică”, dublând cantitatea de gaze ruseşti trimise în Germania.
A doua putere economică a lumii rămâne şi ea în atenţia presei internaţionale. Le Figaro scrie că Partidul Comunist chinez promite să apere stabilitatea şi autonomia Hong Kongului, pe fondul revoltelor prodemocraţie care „denunţă influenţa Beijingului, din iunie”. Totodată, la plenara sa, „partidul a recunoscut că ţara ‘se confruntă cu o situaţie complexă, cu o creştere semnificativă a riscurilor interne şi externe'” şi a promis să „susţină şi perfecţioneze’ conceptul ‘o ţară, două sisteme’ care reglementează din 1997 autonomia Hong Kongului”, adaugă ziarul francez.
Iar La Libre Belgique ne propune să aflăm „cum era Vladimir Putin pe când era agent KGB”. „Un element ‘conştiincios şi disciplinat'”, aşa îl caracterizau serviciile secrete sovietice pe tânărul care avea să devină preşedintele Rusiei, după cum atestă o expoziţie deschisă la Sankt Petersburg. „Tovarăşul Putin îşi îmbunătăţeşte neîncetat nivelul ideologic şi politic şi participă activ la pregătirile de partid”, mai arată documentul prezentat şi de presa rusă.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
