Scena politică din Marea Britanie se menţine între temele predilecte ale presei internaţionale. Citat de The Guardian, premierul Boris Johnson le-a cerut scuze membrilor Partidului Conservator pentru amânarea Brexit şi a dat vina pe Parlament. Această decizie „a fost ‘dureroasă’ nu din cauza orgoliului său, ci deoarece afacerile şi familiile (britanice) nu îşi pot face planuri întrucât nu ştiu când se va înfăptui Brexit”, a punctat şeful guvernului de la Londra, adăugând că propunerea laburiştilor de a organiza un al doilea referendum va menţine incertitudinea.
The Times informează că un alt cotidian britanic, The Telegraph, a intrat în vizorul lui Steve Bannon, ideologul campaniei prezidenţiale a lui Donald Trump, care „speră să asambleze un consorţiu pentru a transforma ziarul în vocea globală a populismului în stil trumpian”. Acelaşi Steve Bannon se află actualmente în fruntea contraofensivei faţă de ancheta declanşată de democraţi în vederea suspendării din funcţie a preşedintelui SUA, mai citim în The Times.
În Scoţia, retragerea Regatului Unit din UE reanimă un vis mai vechi: însăşi şefa administraţiei de la Edinburgh, Nicola Sturgeon, i-a asigurat pe cei 20.000 de participanţi la un miting că „Visul independenţei scoţiene este acum la îndemână” şi că îi va solicita personal premierului Boris Johnson autorizaţia de a organiza un referendum pe această temă, înainte de sfârşitul anului, relatează The Scotsman. Văzut de la Dublin, Brexitul este periculos nu atât în sine, cât prin faptul că „distrage atenţia de la ceea ce se petrece în lumea reală”, atenţionează The Irish Times.
Printre evenimentele cu consecinţe economice globale care au fost trecute cu vederea pe fondul Brexit, ziarul irlandez menţionează retragerea lui Mario Draghi din fruntea BCE, cu concluzia că „modul în care va rezolva noua şefă a Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, disputele legate de măsurile care ar trebui luate în privinţa performanţelor nesatisfăcătoare ale economiei Europei va avea o relevanţă mult mai mare decât Brexitul”. Cu atât mai mult cu cât, citat de Financial Times, guvernatorul băncii centrale ungare a făcut apel la instituirea unui mecanism de ieşire din zona euro, apreciind că „moneda comună a fost o greşeală”. Iar canalul de ştiri american CNBC opinează că structura viitoarei Comisii Europene, care ar fi trebuit să fie învestită de vineri, „este blocată parţial din cauza Brexit şi a României”. Amintind că propunerea făcută de România pentru un comisar european a fost respinsă din cauza unor conflicte de interese, CNBC menţionează că după ce a primit o nouă amânare de trei luni pentru a ieşi din blocul comunitar, şi Regatul Unit va trebui să facă o propunere de comisar, iar acesta „va trebui aprobat de Parlamentul European înainte ca noua comisie să-şi preia mandatul”. Această întârziere a începerii activităţii noului executiv de la Bruxelles „nu este o problemă doar pentru membrii echipelor comisarilor şi viitorul lor profesional sau pentru lobby-urile care caută încă să afle cu cine vor trebui să comunice în următorii cinci ani”, remarcă din Cipru publicaţia Politis. Căci „orice întârziere amână alte priorităţi, cum ar fi bugetul multianual al UE care influenţează totul: de la programele de susţinere pentru angajarea şomerilor în companii şi a cercetătorilor în universităţi, până la subvenţiile agricole pentru mediul rural”, explică ziarul cipriot.
Pe de altă parte, într-un amplu articol scris pe baza unei investigaţii în mai multe ţări din fosta Europă de Est, New York Times constată că dacă „UE cheltuieşte anual 65 de miliarde de dolari pentru subvenţionarea agriculturii”, în statele foste comuniste „grosul acestor fonduri ajunge la câţiva oameni puternici şi cu relaţii”. Explicaţia constă în faptul că programul prevede plata pentru suprafaţa terenurilor agricole deţinute, iar în „ţările care au aparţinut blocului sovietic, unde guvernul avea în proprietate pământuri întinse, lideri precum premierul Ungariei, Viktor Orbán, au atribuit prin licitaţie terenuri unor aliaţi politici şi rude”. La fel stau lucrurile şi în Cehia, al cărei premier a obţinut 42 de milioane de dolari sub formă de subvenţii agricole anul trecut, dar şi în Slovacia sau Bulgaria, unde au fost cazuri de acaparări de terenuri „în stil mafiot”, notează cotidianul new-yorkez. Concluzia investigației: „Programul agricol al Europei, sistem care a fost util pentru formarea UE, este acum exploatat exact de forţele antidemocratice care ameninţă blocul din interior”, iar acest lucru se întâmplă „deoarece guvernele din Europa Centrală şi de Est, mai multe din ele conduse de populişti, au o mare latitudine de a hotărî cum sunt distribuite ajutoarele, finanţate de contribuabilii din întreaga Europă, iar întregul sistem este învăluit în secret”.
Din seria articolelor dedicate celor 30 de ani care au trecut de la căderea comunismului, într-un interviu acordat ziarului francez Le Figaro, eseistul Vladimir Fedorovski, care a fost purtătorul de cuvânt al lui Mihail Gorbaciov în perioada care a precedat căderea Zidului de la Berlin, spune că „totul s-a jucat la Kremlin în 10 iunie 1989”. Iar cotidianul german Berliner Zeitung comentează decizia actualului preşedinte rus de a promulga legea „Internetului suveran”, care vizează controlul traficului şi datelor transmise prin reţea. Amintind de declaraţia făcută în iunie 1961 de conducătorul Germaniei de Est, despre faptul că „nimeni nu are intenţia de a construi un zid”, pentru ca după numai două luni Berlinul să fie despărţit chiar de un zid, publicaţia germană îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a spus că „nimeni nu intenţionează să decupleze Rusia de la World Wide Web”. „Şi această propoziţie s-ar putea dovedi o minciună”, evidenţiază Berliner Zeitung, cu menţiunea că deşi „actualul proiect este mult mai complicat” şi nu dispune încă de hardware-ul necesar, introducând versiunea proprie rusească a internetului, „preşedintele Putin vrea să arunce o nouă plasă peste ţara sa”./abuzoian/atataru
Adriana Buzoianu, RADOR
