Evoluţiile de pe scena politică românească sunt printre temele aflate în atenţia presei internaţionale. Noul guvern român obţine votul de încredere al Parlamentului, titrează ABC News. România a aprobat cel de-al şaselea guvern al ţării în cinci ani, punând capăt săptămânilor de incertitudine politică, în urma dărâmării administraţiei anterioare, comentează Bloomberg. Scopul noului guvern este restabilirea încrederii partenerilor euroatlantici, zguduită în ultimii ani de reformele controversate ale social-democraţilor, subliniază Le Figaro. Bloomberg adaugă că noul premier, Ludovic Orban, s-a angajat să remedieze ceea ce a numit daunele aduse economiei şi sistemului judiciar de cei trei ani de guvernare social-democrată. Un guvern de centru-dreapta a venit la putere în România, deschizând calea pentru ca ţara să selecteze un nou candidat pentru următoarea Comisie Europeană, notează Politico. Iar Emerging Europe reţine că în afară de numirea unui comisar european, noul guvern îşi propune să ţină sub control deficitul bugetar, să elaboreze un buget pentru anul viitor şi să înceapă un proces de reformă instituţională pe scară largă.
Pornind de la un sondaj de opinie realizat de YouGov, care a inclus respondenţi din Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, The Guardian evidenţiază că majorităţi cuprinse între 51% şi 61% din şase ţări, inclusiv Germania, au impresia că democraţia este ameninţată. Dar în pofida a ceea ce autorii studiului califică drept „niveluri alarmante” ale neîncrederii în sistemele democratice şi mass-media, mulţi cred că pot influenţa politica şi îmbunătăţi societatea, reţine The Guardian. În multe ţări care s-au aflat dincolo de Cortina de Fier se observă dispariţia încrederii în libertatea şi corectitudinea alegerilor, şi în toate ţările participante la sondaj cu excepţia Germaniei, se observă o neîncredere faţă de informaţiile furnizate de guverne, completează Suddeutsche Zeitung. Totodată, majoritatea persoanelor chestionate subliniază neîncrederea în mass-media, însă cei care îşi amintesc de căderea Zidului Berlinului susţin că activitatea mass-media s-a îmbunătăţit în ultimii 30 de ani, adaugă revista Time.
În ajunul marcării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, într-un interviu pentru BBC, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov constată că SUA şi Rusia au rămas în stare de conflict, deşi Războiul Rece s-a încheiat de zeci de ani, şi avertizează că tensiunile dintre puterile nucleare ameninţă securitatea globală, cerând ca toate armele de distrugere în masă să fie scoase în afara legii de către comunitatea internaţională, pentru a salva planeta, scrie Newsweek. Există în prezent circa 3.750 de arme nucleare active pe glob, alături de alte 10.115 de focoase inactive, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, SIPRI, menţionează Newsweek. Cele mai multe focoase active aparţin Statelor Unite şi Rusiei, restul fiind împărţite între celelalte puteri nucleare — Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord, evidenţiază Newsweek.
A doua economie a lumii, China se află şi ea în atenţia presei internaţionale. Preşedintele francez Emmanuel Macron se face o vizită oficială în China, informează EUObserver, cu menţiunea că mesajul Palatului Elysée pentru Beijing este acela că o Europă unită nu doreşte să fie implicată într-un război comercial SUA-China. În timp ce Washingtonul îşi înăspreşte tonul faţă de Beijing, Parisul încearcă să creeze un dialog de afaceri cu gigantul asiatic, crede Le Figaro. Pentru Emmanuel Macron, este întotdeauna vorba despre a-şi apăra viziunea multilaterală asupra lumii, spre deosebire de protecţionismul pus în aplicare de preşedintele american Donald Trump, subliniază Le Figaro. La rândul său, China Daily crede că Beijingul trebuie să îşi deschidă mai mult economia spre lume şi să îşi sporească interacţiunile cu alte economii. Însă China îşi extinde ambiţiile economice dincolo de Terra, remarcă Russia Today. Ţara asiatică intenţionează să dezvolte comerţul dincolo de limitele planetei noastre, dorind să creeze o zonă economică în spaţiul cosmic, până în 2050. Noua zonă ar urma să acopere arii din apropierea Pământului, Lunii şi spaţiul dintre ele, explică Russia Today, detaliind că proiectul ar putea aduce circa zece mii de miliarde de dolari pentru China. Tehnologia de bază ar urma să fie finalizată până în 2030, iar tehnologia de transport, până în 2040.
(Cristina Zaharia)
