Brexitul rămâne un subiect nelipsit din paginile presei internaționale. ”Care sunt mizele alegerilor legislative britanice?” – se întreabă Le Point, pentru care scrutinul din 12 decembrie este unul de o importanță capitală, pe fondul incertitudinii legate de ieșirea Marii Britanii din UE. ”Actualul prim-ministru, Boris Johnson, care nu a fost ales, ci numit de Partidul Conservator, nu are majoritate. De aceea el are un mesaj scurt și categoric pentru alegători: dacă va fi ales cu o majoritate confortabilă, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, noul termen oferit de Cei 27”. În analiza publicată de Le Point se arată că opozantul laburist, Jeremy Corbyn, promite că, în cazul unei victorii, va negocia un nou acord de ieșire cu UE, pe care îl va supune unui nou referendum, cu alternativa de rămânere în blocul european.
De la Bruxelles, La Libre Belgique consemnează răspunsul fostului șef al executivului european, Jean-Claude Juncker, la această promisiune laburistă: „Sincer, nu cred că este o abordare realistă. Regatul Unit va trebui să părăsească UE la 31 ianuarie 2020. Este o poveste lungă care trebuie să aibă un sfârșit”, a declarat Juncker pentru BBC. The Guardian preia la rândul său declarația fostului speaker al Parlamentului britanic, John Bercow, potrivit căreia ”Brexitul reprezintă cea mai mare eroare a Marii Britanii de la cel de-al doilea război mondial încoace”. “Îl respect pe premierul Johnson, dar Brexitul nu va ajuta Marea Britanie. Este mai bine să fim parte a blocului UE” – a subliniat Bercow în fața jurnaliștilor străini prezenți la Londra. Din Le Soir aflăm că președintele noii Comisii Europene, Ursula von der Leyen, care speră să-şi vadă echipa completă intrând în funcţie pe 1 decembrie, „îl invită pe premierul Johnson să propună unul sau mai multe nume de candidați la postul de comisar britanic”, încurajându-l să avanseze nume de femei. În legătură cu noua comisie scrie și Le Figaro, care anunță că Ursula von der Leyen a ales-o miercuri pe eurodeputata Adina Vălean, una din cele două propuneri ale României pentru postul de comisar european la portofoliul Transporturilor. Decizia noului șef al CE de a o alege pe doamna Vălean a fost impusă de avertismentul lansat de grupul socialiștilor din Parlamentul European, care a amenințat că nu va vota învestitura dacă paritatea bărbați-femei nu va fi respectată, mai precizează Figaro, în timp ce New York Times amintește că Vălean va trebui să se confrunte cu europarlamentarii pe 14 noiembrie la Bruxelles înainte ca numirea ei să fie confirmată formal.
Continuăm cu actualitatea politică de pe Bătrânul Continent. ”Unda de șoc provocată de succesul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile regionale din Turingia de la sfârșitul lunii trecute zgâlțâie Uniunea Creștin Democrată (CDU)”, notează Le Monde. ”Tentația unei alianțe cu extrema dreaptă divizează CDU, aleșii regionali solicitând o dezbatere privind o eventuală apropiere de AfD după sucesele electorale ale acestei formațiuni în fosta RDG, deși la ultimul congres CDU a interzis în mod clar orice cooperare cu extrema dreaptă. Semnificația politică a acestui apel este clară – este vorba de o mișcare de frondă la adresa Angelei Merkel și a succesoarei acesteia, Annegret Kramp-Karrenbauer”, crede cotidianul central francez.
Dosarul nuclear iranian revine în actualitate. ”Teheranul continuă îmbogăţirea uraniului” – titrează cotidianul turc Hurriyet, precizând că acțiunile anunțate de către însuși președintele iranian Rouhani reprezintă o încălcare a acordului nuclear din anul 2015. După retragerea SUA din acordul nuclear în anul 2018 şi impunerea de sancţiuni economice, Iranul exercită presiuni asupra ţărilor europene, reducându-şi treptat angajamentele ce îi revin prin acordul nuclear pentru a putea continua livrările de ţiţei, situaţia fiind tot mai dificilă – precizează publicația turcă. Pe același subiect, Euronews constată că Uniunea Europeană se teme de paşii înapoi pe care Iranul i-ar putea face în privinţa acordului nuclear și solicită guvernului de la Teheran să anuleze toate activitățile „incompatibile” cu angajamentele asumate în 2015. Executivul european a condamnat cu fermitate decizia Teheranului, cerând guvernului iranian să întrerupă orice măsuri menite să submineze „păstrarea și punerea în aplicare” a acordurilor, conchide Euronews.
Încheiem cu o amplă analiză consacrată României, apărută în Washington Post sub titlul ”Iată de ce politica românească va exploda din nou”. ”După căderea comunismului, această ţară de la Marea Neagră s-a angajat pe calea democraţiei şi a unei economii libere de piaţă, dar progresele au fost sporadice. În tot acest timp, România a avut 15 premieri, dintre care numai doi – Adrian Năstase şi Călin Popescu-Tăriceanu – şi-au dus mandatul până la capăt. După importantele alegeri din 2016, în România au căzut patru premieri. Ultimul a fost Viorica Dăncilă, social-democrată şi totodată prima femeie ajunsă în această funcţie, care a preluat conducerea guvernului în ianuarie 2018. Acum mai puțin de o lună, conducerea a fost preluată de Partidul Național liberal, aflat în opoziție. Unele partide politice şi chiar şi președintele Klaus Iohannis au pledat pentru alegeri anticipate, care ar putea fi primul scrutin parlamentar anticipat din istoria postcomunistă a României. Până atunci, s-ar putea ca noul guvern minoritar să se confrunte cu vremuri grele, fiindu-i greu să impună nişte legi într-un parlament divizat, unde social-democraţii lui Dăncilă rămân o forţă puternică, ei ocupând jumătate din fotoliile parlamentare” – este concluzia analizei din Washington Post.
R.L., Agenția de Presă RADOR
