Interviul acordat joi revistei The Economist de către preşedintele francez Emmanuel Macron ţine capul de afiş al presei internaţionale, după ce declaraţia sa că „NATO este în moarte cerebrală” a provocat numeroase reacţii şi controverse. Deplângând lipsa de coordonare dintre Statele Unite și Europa și comportamentul unilateral al Turciei în Siria, Macron a insistat că „trebuie să clarificăm acum care sunt scopurile strategice ale NATO” şi a pledat pentru “întărirea” Europei apărării. Europa trebuie să se gândească pe sine ca putere geopolitică, altfel „nu vom mai putea mult timp să ne controlăm propriul destin”, a avertizat preşedintele francez. În replică, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a respins viziunea lui Macron, considerând-o prea „radicală”, iar secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a subliniat rolul crucial al NATO în căderea Zidului Berlinului în urmă cu 30 de ani, notează Reuters. Importanţa NATO a fost evidenţiată şi de secretarul de stat american, Mike Pompeo. „Cred că NATO rămâne o alianţă strategică importantă, crucială, probabil cea mai crucială din istorie” – a declarat Pompeo, aflat în vizită în Germania, potrivit Washington Post.
Între timp, criza legată de programul nuclear al Iranului escaladează, observă Wall Street Journal, după ce preşedintele Hassan Rouhani a anunţat că Iranul va încălca restricţiile internaţionale, reluând activităţile de îmbogăţire a uraniului. În plus, potrivit The Times of Israel, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică acuză Iranul că împiedică eforturile de verificare a producţiei de uraniu, mai ales că Teheranul a anunţat joi că a retras acreditarea unui inspector al agenţiei, interzicându-i accesul la instalaţiile sale nucleare. Această acţiune a provocat critici din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene, care şi-au exprimat „deplina încredere în profesionalismul şi imparţialitatea corpului de control”, notează Al Jazeera. Lumea trebuie să contracareze „şantajul nuclear al Iranului, avertizează secretarul de stat american Mike Pompeo, îndemnând celelalte ţări să crească presiunea asupra Teheranului, scrie New York Times.
Tot New York Times denunţă într-un amplu editorial ceea ce numeşte „escrocheria populistă din Europa de Est”. „Demagogi precum Viktor Orban al Ungariei denunță Uniunea Europeană, dar îi exploatează prin corupție subvențiile agricole”, rezumă în subtitlu cotidianul american. „Ce este exasperant este cât de fățiș o face premierul Viktor Orban, învinovățind UE pentru toate mârșăviile imaginabile ori pentru amestecul în afacerile Ungariei, în vreme ce mulge miliarde de la Bruxelles pentru a-și îmbogăți camarila și a-și susține regimul iliberal. Și nu e singurul, după cum investigația ziarului nostru privind generoasele subvenții agricole o demonstrează până la detalii șocante – guvernele mai multor state est-europene foste comuniste au profitat cu cinism de mărinimia UE prin intermediul unor acorduri opace, alimentând o nouă clasă de latifundiari. Poate chiar și mai exasperant este că UE știe toate acestea, dar preferă să nu vadă sau să audă nimic despre corupție, de teamă să nu deranjeze legăturile fragile ce țin uniunea la un loc. Una dintre regulile esențiale ale blocului este să li se cânte în strună conducătorilor naționali pe cât posibil pentru a se evita fix acele acuzații de violare a suveranității naționale pe care liderii populiști din întreaga Europă și adepții Brexit-ului din Regatul Unit le fac cu atâta plăcere”, scrie New York Times.
Sub titlul „România în căutarea stabilităţii”, Financial Times dedică un articol primului tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, la care, potrivit ziarului, „fostul lider al Partidului Naţional Liberal, Klaus Iohannis, pare hotărât să iasă victorios”. „Nu se ştie dacă în turul al doilea, prevăzut în ziua de 24 noiembrie, el va avea de luptat împotriva fostului premier Viorica Dăncilă, din partea Partidului Social Democrat, sau împotriva lui Dan Barna, din partea Uniunii Salvaţi România, un partid al intelectualilor” adaugă Financial Times, explicând că „din cauza remanierii guvernamentale de luni, nu există nişte sondaje de opinie credibile”. „Indiferent de rezultatul electoral de duminică, guvernanţii României se vor confrunta cu mari probleme în viitorul apropiat pentru a scoate ţara din această perioadă de nesiguranţă politică. Următorul guvern va trebui să aprobe bugetul şi să încerce să reducă întârzierile înregistrate în cadrul programelor cu fonduri europene. Este totodată posibil ca preşedintele să anunţe alegeri anticipate, primele de acest fel din istoria României”, conchide Financial Times.
RADOR (7 noiembrie 2019)
