Ar putea oare Rusia declanşa cel de-al Treiliea Război Mondial? Iată o întrebare la care încearcă să răspundă o serie de ziare occidentale şi nu numai, Să luăm ca exemplu ziarul rusesc de limbă engleză Moscow Times. Acest ziar afirmă că, potrivit declaraţiilor lui Nick Carter, şeful Statului Major al Departamentului britanic al Apărării, „ameninţările Rusiei se înteţesc”. El afirmă că „noi mijloace, precum dezinformarea şi mercenarii, ar putea duce la nişte estimări greşite sau chiar la un război”. „Dezinformarea, subversiunea, manipularea, asasinatele şi apelul la mercenari pot duce la nişte calcule greşite”, a spus Carter, citat de acelaşi ziar. Săptămânalul francez Le Point susţine că „mai multe guverne britanice s-ar fi prefăcut că nu obeservă influenţa rusească în lumea politică a Regatului Unit”. Mai mult, potrivit aceleiaşi publicaţii, „premierul britanic Boris Johnson este acuzat că, începând din 17 octombrie, când el a primit un raport pe această temă, documentul a rămas în sertare”. Un alt ziar britanic, Daily Mail, afirmă şi el că „atitudinea Rusiei ar putea provoca nişte evenimente care ar duce la un Al Treilea Război Mondial”. Iar ziarul belgian La libre Belgique îl citează şi el pe acelaşi Nick Carter, care subliniază: „Rusia este mult mai sigură pe ea decât era cu zece ani în urmă. Acum ea manifestă încredere atunci când se afirmă ca putere mondială”.
Să trecem însă Oceanul Atlantic şi să ne oprim în Bolivia, o ţară sud-americană a cărei criză politică se agravează. „Preşedintele Evo Morales a demisionat, fiind acuzat de o serie de nereguli comise în cursul alegerilor de luna trecută”, scrie cotidianul american The New York Times. Publicaţia boliviană Los Tiempos aminteşte că „preşedintele Morales se afla la putere de aproape 14 ani”, dar anunţă că „Jeanine Añez, o vicepreşedintă a senatului bolivian, s-a declarat dispusă să asigure preşedinţia ţării, având ca unic obiectiv organizarea unor alegeri generale”. Legat de acest eveniment, liderul laburiştilor britanici, Jeremy Corbyn, a avut însă o ieşire care, în opinia ziarului The Independent, „dovedeşte că Stânga britanică face în continuare un fetiş din socialismul latino-american”. În acest context, declaraţia laburiştilor britanici, citată de acelaşi ziar, spune totul: „Această lovitură de stat imperialistă trebuie condamnată. Suntem deplin solidari cu poporul bolivian în lupta sa pentru suveranitate, dreptate şi democraţie”.
Revenim însă în Europa, unde recentele alegeri prezidenţiale din România continuă să atragă atenţia presei. „Somdajele de opinie prevăd un al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui”, titrează cotidianul american The Washington Post. Ziarul îl citează pe pereşedintele român Klaus Iohannis, care ar fi spus că „milioane de români din ţară şi din străinătate au votat pentru proiectul nostru, pentru o Românie normală”. O publicaţia spaniolă, ABC, observă însă că, „în această a doua rundă, va fi crucial sprijinul alegătorilor lui Dan Barna, care a candidat pentru alianța USR PLUS, integrată în Parlamentul European în grupul Renew Europe, din care fac parte şi partidul La République En Marche! al președintelui francez Emmanuel Macron sau spaniolul Ciudadanos. Această formațiune tânără, cu rădăcini în activismul civic, este deosebit de populară printre tinerii cu studii din orașe și a fost alături de Iohannis în confruntarea cu guvernul social-democrat”, mai adaugă ABC.
Revenim însă la ziarul american The Washington Post, în care un analist politic se arată îngrijorat de evoluţia situaţiei din Europa de Est. Iată un citat elocvent: „Desigur, sub multe aspecte, Europa de Est o duce cu mult mai bine decât în 1989. Oamenii sunt mult mai prosperi şi mai liberi, în pofida unor răbufniri de autoritarism. Dar, după 30 de ani, euforia resimiţită după prăbuşirea Zidului din Berlin pare acum puţin cam naivă. Noi am subestimat tenacitatea corozivă a culturii create de comunismul sovietic şi pericolul repetării istoriei”./adanga
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
