Presa internaţională urmăreşte cu atenţie criza politică de la Chişinău, unde guvernul condus de Maia Sandu a fost destituit în urma unei moţiuni de cenzură. Deutsche Welle notează că „Socialiștii au declanșat procedura de demitere a Guvernului după ce, săptămâna trecută, premierul Maia Sandu și-a angajat răspunderea pentru un amendament la Legea Procuraturii ce i-ar permite să propună Consiliului Superior al Procurorilor o „listă scurtă” cu candidați la funcția de procuror general”. „Votul de neîncredere ameninţă să aducă şi mai multă instabilitate la doar cinci luni după ce premierul Maia Sandu a preluat mandatul, promiţând că va lupta împotriva corupţiei”, comentează Reuters. „Moldova, un stat cu 3,5 milioane de locuitori situat între Ucraina şi ţara membră UE România, s-a târât din criză în criză de când dispariţia unui miliard de dolari din sistemul său financiar în 2014 a pătat reputaţia clasei politice. Fostul stat sovietic a semnat un acord politic şi comercial cu UE în 2014, înfuriind Rusia”, aminteşte Reuters. Potrivit Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al UE, Maja Kocijancic, a exprimat îngrijorarea forului european în legătură cu viitorul reformelor atât de necesare. „Votul transmite semnale îngrijorătoare legate de procesul de reformă din ţară. Nevoia de astfel de reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului”. Iar comisarul european Johannes Hahn a scris pe Twitter că este „profund îngrijorat” de votul împotriva Maiei Sandu. „Orice schimbare în ceea ce priveşte acţiunea ei hotărâtă din ultimele 5 luni de a reforma ţara va avea consecinţe grave asupra sprijinului european”, a avertizat Hahn. Portalul de ştiri Unimedia din Republica Moldova scrie că preşedintele României a atras atenţia că sprijinul Bucureştiului pentru Chişinău este legat de continuarea reformelor democratice. „În contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, a precizat Klaus Iohannis, citat de Unimedia.
În timp ce la Chişinău se adânceşte criza politică, la Madrid s-a ajuns la un acord de coaliție Socialiști-Podemos, pentru a debloca impasul politic. Il Sole 24 ore din Italia scrie că „Liderul socialist Pedro Sanchez și cel al Podemos, Pablo Iglesias, au ajuns la un acord prealabil pentru a forma împreună un guvern de coaliție care va debloca impasul politic din Spania. Primul ministru iberic confirmă acest lucru. Acordul care îi rezervă lui Iglesias rolul de viceprim-ministru nu este suficient pentru a avea o majoritate absolută de 176 de locuri în Parlament: de fapt, PSOE poate conta pe 120 de deputați, Podemos pe 35. În total sunt 155, deci 21 de locuri sub pragul necesar. Cu excepția Popularilor și a partidului de dreapta Vox, rămâne posibilă alianță cu unele forțe autonome basce și catalane”. Potrivit La Libre Belgique, separatiştii catalani nu ar exclude un sprijin pentru un guvern Pedro Sánchez, în schimbul începerii unui dialog cu regiunile unde „s-ar discuta despre tot”, după cum a arătat preşedintele Generalitat, Quim Torra, precizând că aşteaptă o ofertă de la dl Sanchez.
Tot din registrul politic, presa internaţională reţine că preşedintele Turciei începe miercuri o vizită în Statele Unite, unde se va întâlni cu omologul american. „Vizita lui Erdoğan la Washington: Ultima ocazie pentru a împiedica ruperea relaţiilor” titrează Yeni Şafak din Turcia şi comentează că între cele două ţări există mai multe probleme a căror soluţionare este extrem de dificilă. Printre acestea, sistemul de rachete S-400 pe care Turcia l-a achiziţionat din Rusia, oprirea livrării de avioane americane F-35 către Ankara şi scoaterea Turciei din procesul de fabricare a acestor avioane, extrădarea din SUA a unor lideri ai Mișcării Güleniste şi a unor participanţi la tentativa de puci din Turcia din iulie 2016, prospecţiunile energetice din Mediterana de Est sau operaţiunea turcească în Siria, Izvorul Păcii. Yeni Şafak reţine că în mapa cu care preşedintele Recep Tayyip Erdoğan pleacă în SUA se află şi scrisoarea critică trimisă de Donald Trump privind operaţiunea din Siria. Preşedintele turc intenţionează să îi returneze liderului american scrisoarea, ceea ce în limbaj diplomatic înseamnă un protest, o respingere a mesajului.
Vizita preşedintelui Erdoğan la Washington are loc în contextul în care Ankara a început demersurile de a-i expulza pe luptătorii străini din rândurile ISIS, deţinuţi de Turcia. „Teroriştii se întorc acasă”, titrează ziarul turc Sabah şi anunţă că „Fiecare terorist capturat în timpul operaţiunii Izvorul Păcii întâi a fost interogat, iar acum este trimis în ţara lui”. „Pentru aceşti terorişti care ani de zile s-au aflat în rândurile ISIS şi au căpătat experienţă în lupte, acum a venit timpul întoarcerii acasă. Se poate constata că sunt sute de terorişti din unele ţări europene. În frunte se află Germania, Franţa şi Belgia”, mai arată Sabah. Pe scurt, „Turcia nu este hotelul teroriştilor” – avertizează ministrul turc de Interne, citat de Hürriyet.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
