În Statele Unite, confruntarea dintre preşedintele Donald Trump şi Partidul Democrat se transformă într-o luptă deschisă după începerea primei audieri publice pentru destituirea unui preşedinte din ultimii mai bine de douăzeci de ani, anunţă New York Times. Este o zi pe care Trump s-a luptat cu furie să o evite, blocând martori, atacând anchetatori şi aruncând perdele de fum pe reţelele de socializare, comentează The Guardian, amintind că preşedintele american a afirmat în repetate rânduri că nu a făcut nimic greşit. În timp ce republicanul David Nunes consideră întreaga procedură „o campanie mizerabilă atent orchestrată în presă”, democratul Adam Schiff, preşedintele Comisiei de Audieri, susţine că „problema este pe cât de simplă, pe atât de teribilă”. Este vorba de povestea unui preşedinte care exploatează un aliat european mai slab şi aflat sub asaltul Rusiei pentru a-şi consolida campania pentru realegerea sa în 2020, rezumă Politico argumentele democraţilor, explicând că alegaţiile împotriva lui Trump susţin că acesta ar fi condiţionat acordarea unui ajutor militar către Ucraina de investigarea activităţii economice a contracandidatului său democrat Joe Biden şi a fiului acestuia.
În Europa, se fac noi paşi pentru obţinerea aprobării Parlamentului European pentru viitoarea Comisie Europeană. Astfel, Ursula von der Leyen a cedat insistenţelor social-democraţilor, ecologiştilor şi liberalilor din grupul Renew şi a rebotezat portofoliul migrației care a stârnit atâtea controverse, anunţă La Libre Belgique. Ziarul belgian detaliază că în loc de „protejarea modului de viaţă european”, o titulatură considerată prea apropiată de viziunea extremei drepte atunci când este asociată cu migraţia, noul portofoliu se va numi „promovarea modului nostru de viaţă european”. La Libre Belgique mai notează că acest anunţ a fost făcut în ajunul audierii în Parlamentul European a ultimilor trei candidaţi de comisar (din Franţa, Ungaria, România), după ce principalele trei formaţiuni din Parlamentul European (PPE, S&D şi Renew Europe) au avut câte un reprezentant respins în audierile iniţiale.
La nivel economic, „înghețarea economiei globale frânează dezvoltarea în aripa estică a Uniunii Europene”, titrează Bloomberg. Potrivit unui raport publicat în această lună de Banca Europenă pentru Reconstrucție și Dezvoltare, perspectivele economice globale mai slabe, tensiunile comerciale SUA-China și contracția producției globale de automobile sunt principalele motive pentru care țările est-europene își vor pierde ritmul. Astfel, sondajele efectuate de Bloomberg printre analiști indică o reducere a creșterii în al treilea trimestru în Polonia, Ungaria și România, deși ritmul rămâne la un nivel anual sănătos de aproximativ 4%. Deocamdată, consumatorii interni au intervenit pentru a compensa micșorarea cererii externe, însă situația se schimbă. Ratele dobânzilor de referință sunt acum blocate, iar între timp s-a agravat și penuria de forță de muncă, mai scrie Bloomberg, notând că în privinţa României, compania Bosch „se așteaptă la o creștere moderată în toate sectoarele de activitate” anul acesta.
Situaţia este complicată şi în Republica Moldova, unde, potrivit Financial Times, „fragilul guvern de coaliţie a căzut după o serie de dispute între membrii săi pe tema modalităţii de numire a principalului procuror din această ţară est-europeană”. Înfrângerea premierului Maia Sandu înseamnă că, acum, partidele din Moldova vor avea la dispoziţie 90 de zile ca să formeze un nou guvern. Dacă nu vor putea, vor fi organizate noi alegeri, existând astfel perspectiva unei instabilităţi prelungite, mai scrie Financial Times, adăugând că „Uniunea Europeană şi Rusia se luptă de mai multă vreme să-şi sporească influenţa asupra Moldovei”. „Dodon a devenit stăpânul Republicii Moldova”, titrează Nezavisimaia Gazeta, explicând că „demiterea executivului înseamnă sfârșitul coaliției de guvernământ, care fusese alcătuită din socialiști și blocul partidelor de dreapta ACUM. Prin urmare, reprezentanții dreptei au ieșit automat din alianță după destrămarea cabinetului de miniștri, iar partidul de guvernământ rămâne cel socialist, care va forma noul guvern, cu sprijinul unei părți a deputaților din Partidul Democrat care i-au ajutat pe socialiști să înlăture fostul guvern”.
Vorbind despre o „uniune nefirească” ce a avut drept scop lichidarea regimului oligarhic care condusese țara începând cu 2009, cotidianul rus prezintă în antiteză poziţiile adoptate în aceste luni de preşedintele Igor Dodon şi premierul Maia Sandu. „Era evident după comportamentul liderilor că sciziunea nu este departe: Dodon a vizitat Moscova și acțiunile desfășurate în cadrul Uniunii Economice Euro-Asiatice, în vreme ce Sandu nu a mai efectuat vizita pe care promisese să o facă în Federația Rusă și a refuzat să ia parte la summitul șefilor de guvern ai țărilor membre ale CSI”. Observând că Bruxelles-ul se teme de viitorul reformelor în Republica Moldova din cauza demiterii guvernului Maiei Sandu, Nezavisimaia Gazeta conchide că „Președintele Igor Dodon va trebui să convingă UE și SUA, care o susțineau pe Maia Sandu, că Republica Moldova nu-și va schimba cursul politic spre Uniunea Europeană, în condițiile dezvoltării în paralel a legăturilor cu Federația Rusă, și că va realiza toate reformele necesare, în primul rând în domeniul justiției”.
Carolina Ciulu
