Situaţia politică şi economică din Europa şi din SUA sunt în atenţia presei internaţionale. În Statele Unite, începerea audierilor publice pe tema anchetei vizând demiterea preşedintelui Donald Trump a inclus şi o revelaţie explozivă a principalului diplomat american din Ucraina, implicându-l pe Trump şi mai direct decât până acum în presiunile exercitate asupra Kievului în vederea punerii sub anchetă a adversarului său politic, scrie The Atlantic. Dar, indiferent cât de dăunătoare a fost mărturia diplomatului american, ea a fost doar un nou bulgăre în avalanşa de probe împotriva preşedintelui, crede The Atlantic. La rândul său, liderul de la Casa Albă a declarat că prima audiere în vederea demiterii sale este o simplă glumă şi că nu poate fi deranjat de aşa ceva, când este preocupat de treburi serioase ale statului, reţine The Washington Times. Scopul democraţilor este de a transforma ceea ce pare o dezbatere abstractă în anchetarea unor delicte semnificative şi, indiferent dacă publicul va urmări sau nu evoluţiile, istoria sigur va înregistra aceste episoade, crede The New York Times.
Pe celălalt ţărm al Atlanticului, la Bruxelles, Comisia Europeană a iniţiat procedura de sancţionare a Marii Britanii pentru refuzul de a nominaliza un comisar european, cel puţin până la formarea unui nou guvern, după alegerile din 12 decembrie, anunţă The Guardian. Noul executiv al UE riscă o nouă întârziere a preluării mandatului său în urma acestui refuz, atenţionează The New York Times. Totuşi, detaliază ziarul american, noul obstacol reprezentat de refuzul britanic ar putea fi depăşit printr-o decizie a statelor membre de a nu se aplica regulile în vigoare. Deşi Regatul Unit nu va propune un comisar, Londra susţine că decizia sa nu e menită să o împiedice pe Ursula von der Leyen să-şi ocupe funcţia, iar după alegeri, Regatul Unit va continua cât mai curând posibil discuţiile cu privire la un eurocrat britanic, consemnează Daily Express, de la Londra. Însă alegerile din Marea Britanie nu vor clarifica problema Brexit, deplânge Financial Times, iar EUObserver reţine că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat Londra că după Brexit îşi va pierde influenţa pe scena internaţională şi va deveni un jucător de rangul al doilea. „Numai ca parte a Europei unite poate Regatul Unit să joace un rol global, numai împreună putem înfrunta cele mai mari puteri ale lumii”, a subliniat Tusk, citat de EUObserver. Pe de altă parte, legislativul european îl ţine în şah pe candidatul Ungariei la funcţia de comisar european, scrie Der Standard, iar EUObserver notează că noul comisar desemnat al României a primit undă verde de la Comisia pentru transporturi a forului european.
Încetinirea economică globală începe să împovăreze estul UE, a constatat Bloomberg, citând un recent raport al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, care menţionează perspectivele economice globale mai slabe, tensiunile comerciale SUA-China şi contracţia producţiei globale de automobile drept motive pentru care ţările est-europene îşi vor pierde ritmul, cu o reducere a creşterii în al treilea trimestru în Polonia, Ungaria şi România. Creşterea economică a României a frânat până la 3% în al treilea trimestru din acest an, comparativ cu 4% în 2018, în aceeaşi perioadă, anunţă Emerging Europe, de la Londra. Analiştii se aşteaptă ca tendinţa descendentă să persiste, din cauza creşterii slabe a zonei euro şi a efectelor în curs de disipare ale unei politici fiscale laxe, în timp ce noul guvern de centru-dreapta al României a avertizat că starea finanţelor ţării este precară, adaugă Emerging Europe. Noul ministru român al Finanţelor s-a angajat să strângă controlul asupra unui deficit bugetar prognozat a deveni cel mai mare din Uniunea Europeană, în anii următori, informează Bloomberg. Deficitul, acumulat de cheltuielile prea generoase ale fostului guvern, a devenit un test cheie pentru echipa premierului Ludovic Orban, care doreşte să evite o pedeapsă a UE pentru depăşirea limitelor fiscale ale blocului, iar acoperirea decalajului va fi o provocare, atenţionează Bloomberg.
La Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat noul guvern condus premierul Ion Chicu, propus de preşedintele Igor Dodon, anunţă Stratfor. Noul premier moldovean a promis că va menţine continuitatea în relaţiile ţării cu creditorii internaţionali, menţionează Reuters, iar Euronews adaugă că noul premier este gata să poarte tratative cu FMI pentru un nou împrumut, după expirarea celui actual, în martie 2020.
Tentativele de detensionare a relaţiei SUA-Turcia, prin vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan la Washington au stârnit comentarii şi reacţii diverse. Donald Trump l-a primit pe Erdogan pentru discuţii privind NATO şi Siria, titrează Stratfor. Cei doi preşedinţi au părut a fi în acord, deşi există multe dispute între cele două ţări, sesizează Le Figaro. Discuţiile s-au axat pe reafirmarea angajamentelor SUA şi Turciei faţă de NATO, pe eforturilor conjugate împotriva terorismului şi pe politicile Ankarei faţă de refugiaţii sirieni, detaliază Bloomberg. La finalul întâlnirilor avute de Erdogan la Washington este imposibil să putem spune că relaţiile turco-americane ar fi pe punctul de a se rupe, Erdoğan şi Trump încercând să scoată în prim plan o serie de probleme asupra cărora s-au înţeles, însă problemele care-i despart nu şi-au găsit rezolvarea, constată ziarul turc Sabah. Relaţiile turco-americane se vor reaşeza pe drumul lor, într-un fel sau altul, în pofida unei atmosfere ceţoase, iar în acest sens, cei doi preşedinţi au înregistrat progrese importante, în ciuda unor sabotaje economice, birocratice şi politice ale grupurilor opozante de peste ocean, din Europa, Orientul Mijlociu sau chiar din Turcia, crede Milliyet. În acest punct, este clar că SUA îşi modifică politicile de suveranitate în Eurasia şi în Orientul Mijlociu centrate pe Uniunea Europeană şi, din acest motiv, în strategiile americane pentru secolul nostru, Turcia devine mai importantă decât Uniunea Europeană, comentează Milliyet. Turcia este unul dintre jucătorii cheie pe noua hartă a sistemului mondial, aflându-se printre cei mai importanţi patru actori din ierarhia puterii geopolitice, alături de SUA, Rusia şi China.
(Cristina Zaharia)
