Ancheta vizând suspendarea președintelui american Donald Trump, problemele Europei cu corupția și protestele dramatice care au avut loc pe tot mapamondul în acest weekend s-au numărat printre principalele preocupări ale presei internaționale.
Investigația Congresului american privind suspiciunea că președintele Trump a acționat în Ucraina contrar interesului național al SUA a progresat considerabil vineri, în urma audierii fostei ambasadoare americane la Kiev Marie Yovanovitch. Washington Post relatează în editorialul său că Yovanovitch a fost dată afară pentru poziția ei fermă anticorupție, care o adusese în conflict cu procurorul general al Ucrainei de la acea vreme, Iuri Luţenko. Acesta, împreună cu doi afaceriști americani care donaseră sume substanțiale pentru campania electorală a lui Trump și avocatul personal al președintelui, Rudolph Giuliani, au orchestrat o campanie de defăimare împotriva ei. Cotidianul american apreciază că „printr-o mărturie convingătoare […] ea a descris cum concedierea ei de către președinte a fost orchestrată de acei actori corupți din Ucraina pe care SUA încercau să-i neutralizeze – și cum acest regres a afectat diplomația americană la nivel mondial”, citând-o totodată chiar pe Yovanovitch: „Cum a putut eșua sistemul nostru în așa fel? Cum e posibil ca interese străine corupte să ne poată manipula guvernul?” Răspunsul, consideră Washington Post, îl găsim la „un președinte american care și-a pus interesele personale – și pe cele ale unor ucraineni corupți – mai presus de cele ale SUA”. Publicația belgiană Le Soir constată că în acest context Trump a fost acuzat pentru prima oară explicit de corupție. Astfel, pentru liderul democrat Nancy Pelosi, corupția constă în „acordarea sau suspendarea unui ajutor militar în schimbul unei declarații publice despre o anchetă electorală falsă”. Ziarul catalan La Vanguardia reține și el o declarație tranșantă a lui Nancy Pelosi: „Mărturia devastatoare a coroborat dovezile unei mituiri descoperite în timpul anchetei și a confirmat că președintele a abuzat de puterea sa și a încălcat jurământul de serviciu, amenințând cu reținerea ajutorului militar”, referindu-se la prima audiere publică, de miercuri, avându-i drept protagoniști pe doi diplomați americani.
Corupția reprezintă „elefantul din cameră” și în Europa, în special în fostul bloc estic. Sub acest titlu, EUobserver a publicat un punct de vedere al președintelui GRECO, organul anticorupție al Consiliului Europei. Referindu-se la candidatele balcanice la aderarea la UE, Marin Mrčela apreciază că „de-a lungul anilor, nivelul corupţiei, atât cel real, cât şi cel estimat, din Albania, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, a fost ridicat”. El notează că GRECO a formulat 74 de recomandări privind corupția pentru toate cele cinci state, din care, în decurs de 4-5 ani, numai 15 au fost implementate, iar în trei dintre țări nu a fost implementată nici măcar una. Cât despre munca judiciară efectivă împotriva corupției la nivel înalt, „lipsa rezultatelor creează convingerea imunităţii”.
Tot corupția a scos sâmbătă în stradă 200.000 de oameni și în interiorul UE, la Praga, informează La Libre Belgique. Cehii cer demisia premierului miliardar Andrej Babiš, acuzat de corupție, dar și intervenția UE pentru apărarea democrației și statului de drept. „Fost comunist, populistul Babiš se confruntă cu o serie de acuzații de corupție și o anchetă a Comisiei Europene privind un posibil conflict de interese. Dl Babiš este identificat și ca agent în dosare secrete ale poliției din anii 1980, ceea ce miliardarul a dezmințit ferm”, rezumă situația publicația belgiană. Referindu-se la Revoluția de Catifea din Cehoslovacia din 1989, BBC așează evenimentul în context istoric: „În urmă cu 30 de ani, aici aveau loc demonstraţii împotriva unui sistem totalitar brutal. Astăzi, protestele se îndreaptă împotriva unui guvern ales în mod democratic. Demonstranţii spun însă că nu e suficient să meargă la vot o dată la patru ani, ci se consideră parte a sistemului de verificare ce previne erodarea democraţiei.”
„O aniversare cu gust amar” a avut loc și în Franța, consideră Libération: un an de la începutul mișcării de protest a „Vestelor Galbene”. Le Soir informează că s-au programat peste 270 de acțiuni în acest weekend, în întreaga Franță, iar sâmbătă manifestațiile au degenerat în ciocniri violente cu poliția la Paris. „Pentru acest «act 53», «revolta din intersecții», născută în urmă cu un an pentru a protesta împotriva taxei pe carburant înainte de a deveni o amplă mișcare de contestare care a bulversat mandatul lui Emmanuel Macron, manifestanții francezi continuă să aibă aceleași revendicări: scăderea TVA la produsele de primă necesitate, reintroducerea taxei de solidaritate pe avere, referendum de inițiativă cetățenească”, conform ziarului belgian. The Guardian publică o amplă analiză sub titlul „Incertitudine, inegalitate, fragilitate: de ce Franța este o țară în război cu ea însăși”. Cotidianul britanic consideră că mișcarea de protest e un „răspuns direct la politicile economice [ale președintelui Emmanuel Macron] și la dificultățile financiare reale care există în afara marilor orașe înfloritoare ale Franței. Vestele galbene provin din orășele și sate deconectate din toate punctele de vedere de la viața marilor orașe, de la piața muncii, locuințe decente și chiar infrastructura medicală elementară”.
Întregul weekend a părut de altfel să se afle sub semnul protestelor. La Hong Kong BBC semnalează ciocniri violente între demonstranţi şi poliţie, drumuri și tuneluri blocate, tiruri cu gaze lacrimogene, pietre și cocktailuri Molotov. Îndemnând Congresul american să adopte un proiect de lege privind potențiale sancțiuni contra Chinei, The New York Times apreciază într-un editorial că „după șase luni de proteste tot mai ample, Hong Kongul este un haos, reputația lui pentru eficiență e cioburi, economia îi e în recesiune, drumurile și căile ferate sunt frecvent blocate”, dar populația lui „deține avantajul moral în determinarea ei de a-și decide propria soartă și de a respinge ferma animalelor în care China ar vreo s-o așeze”. Euronews informează despre protestele din Bolivia, unde vineri „nouă persoane şi-au pierdut viaţa şi peste o sută de persoane au fost rănite în timpul ciocnirilor violente dintre demonstranţi şi poliţie”. Victimele provin din rândul susținătorilor fostului președinte Evo Morales, care a demisionat recent la presiunile poliţiei şi armatei. Proteste au loc și în Georgia, relatează agenția Reuters: 20.000 de georgieni cer la Tbilisi demisia guvernului şi alegeri anticipate după ce parlamentul a ratat adoptarea unei reforme electorale. Conform agenției rusești Ria Novosti, „împotriva guvernului s-au unit toate forţele de opoziţie”, iar manifestanții au blocat complet intrările în clădirea parlamentului. Și în Irak continuă protestele antiguvernamentale violente, intrate deja în a șasea săptămână. Cel mai grav este că în acest răstimp au fost uciși cel puțin 330 de oameni, majoritatea manifestanți – „o tragedie absolută” denunțată de comandantul NATO în Irak, citat de Le Figaro. Demonstrații ample cu accente violente au izbucnit vineri și în Iran, după majorarea prețurilor la combustibili. BBC relatează că „decizia subită a guvernului de a majora preţul combustibililor a generat furie şi frustrare în rândul populaţiei. Analiştii sunt de părere că decizia reprezintă o consecinţă a deficitului bugetar generat parţial de severele sancţiuni economice americane impuse Iranului.” Protestatarii au blocat autostrăzi şi şosele, au încercat să incendieze un depozit de combustibil și să ocupe o secție de poliție, iar autoritățile amenință cu reprimarea și au blocat aproape complet accesul populației la internet, informează postul britanic. Ziarul turc Haberturk redă amploarea mișcării: „Protestele au cuprins principalele oraşe din Iran. Vineri, locuitorii din Teheran, Tabriz, Maşhad, Ahvaz, Ispahan, Yazd şi Karaj au început să iasă pe străzi pentru a protesta faţă de scumpirea benzinei. Duminică, protestele se întinseseră deja la nivelul întregii ţări.” /asuba/dsirbu
Andrei Suba, Rador
