După negocieri-maraton, statele membre şi Parlamentul European au ajuns la un acord pentru un buget de 168,7 miliarde de euro, pentru anul 2020, scrie EUObserver. Este un buget UE axat pe continuitate, o schimbare aproape istorică în modul în care sunt folosite resursele, cu accent pe schimbările climatice, securitatea şi solidaritatea Uniunii, opinează La Libre Belgique. Parlamentul European le-a smuls statelor membre o creştere cu 850 de milioane faţă de propunerea Comisiei Europene pentru a finanţa lupta împotriva încălzirii globle, digitalizarea şi programele Erasmus+ pentru tineri, adaugă Le Vif.
În curând, Ursula Von de Leyen se va confrunta cu un vot final în Parlamentul European de la Strasbourg, după ce nominalizările de înlocuire pentru Ungaria, România şi Franţa au fost aprobate de Comisia Europeană, informează Euronews, care face o scurtă prezentare a noilor comisari francez, ungar şi român. Despre viitorul comisar român pentru Transporturi, Adina Vălean, Euronews reţine că este un membru veteran al Parlamentului European, iar în cursul audierii sale a susţinut ferm propunerile Ursulei von der Leyen pentru a promova un Acord Verde European. Lansarea noii Comisii Europene, care va dirija politica UE în următorii cinci ani, va dezlega mâinile executivului comunitar pentru a lua decizii în privinţa politicii concurenţei şi comerţului internaţional, completează The New York Times.
La Bruxelles, statele UE au avut noi divergenţe privind revizuirea regulilor de aderare la club, ministrul francez al afacerilor europene insistând că Parisul nu este izolat în a dori să consolideze aceste norme înainte de a admite candidaţii din Balcanii de Vest, notează Le Monde. Austria, Republica Cehă, Polonia, Republica Slovacă, Italia şi Slovenia şi-au exprimat sprijinul pentru reforma procedurii existente şi au trimis Comisiei Europene o scrisoare în care cer elaborarea, până în ianuarie 2020, a unor propuneri concrete, scrie Politico. În acelaşi timp, France24 atenţionează că la Bruxelles există temeri că, dacă Parisul sau alte capitale continuă să le stăvilească ambiţiile de aderare, statele din Balcanii de Vest ar putea cădea sub o mai mare influenţă rusească sau chineză. Lupta pentru influenţă în ţările din Balcanii de Vest nu este nouă, dar în ultima vreme se remarcă o nouă dinamică, constată Sega, de la Sofia. Într-o analiză, Der Spiegel vorbeşte despre interestul crescut manifestat în ultimii ani, inclusiv de Turcia pentru Balcanii de Vest, pe care încearcă să-i atragă în sfera sa de influenţă prin „ancore” economice, culturale şi religioase. Publicaţia germană semnalează, totodată, golurile din planul preşedintelui turc Recep Erdogan de a-şi prezenta ţara drept un model alternativ la UE. „Inspirat de Imperiul Otoman, Erdogan încearcă să consolideze influenţa Turciei în Balcanii de Vest”, evidenţiază revista germană.
În contextul marcării a 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, sub titlul „Realizările şi provocările României. Quo Vadis?”, publicaţia berlineză Intellinews.com face o amplă radiografie a dificilei tranziţii politice, economice şi sociale post-comuniste a ţării noastre, subliniind că, pentru prima dată în secolul trecut, românii au dobândit acces la o presă liberă şi la tehnologii moderne. Cu privire la direcţia în care se îndreaptă ţara, Intellinews crede că există multe sarcini imediate pentru autorităţi şi pentru societate în ansamblu, şi estimează că vor fi necesare eforturi uriaşe pentru a exploata potenţialul economic, social şi politic, între care o reformă radicală a clasei politice şi redresarea sistemului de justiţie, restabilirea echilibrelor macroeconomice şi măsuri pentru stoparea emigraţiei şi prezintă o analiză pertinentă a adoptării monedei euro.
Ziarele străine, atente la evoluţiile din zona Orientului Mijlociu, informează că Statele Unite şi-au schimbat politica faţă de coloniile evreieşti din teritoriile arabe. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat că Washingtonul nu mai consideră că aşezările israeliene civile din teritoriile palestiniene ar încălca legislaţia internaţională, scrie The Washington Times. Anunţul este o dovadă a ajustării poziţiei administraţiei Trump, notează Ha’aretz. Demersul reprezintă o decizie de importanţă istorică, care anulează zeci de ani de politică americană, în cea mai recentă rundă de hotărâri pro-israeliene, ce ar spulbera efectiv speranţele soluţionării conflictului israeliano-palestinian prin coexistenţa a două state, analizează Foreign Policy. Decizia marchează, totodată, ultima modalitate prin care administraţia Trump contracarează pretenţiile statale ale palestinienilor în favoarea celui mai apropiat aliat al său din Orientul Mijlociu, conchide revista americană. Anunţul a fost primit cu consternare de liderii palestinieni, care au apreciat că iniţiativa americană este „în contradicţie totală cu normele internaţionale” şi că administraţia Trump ar dori să înlocuiască dreptul internaţional cu „legea junglei”, reţine The Washington Post. Uniunea Europeană s-a distanţat de poziţia SUA, titrează Le Figaro. SUA şi UE aleg căi diferite în privinţa coloniştilor israelieni, declaraţia pe această temă a Washingtonului punând capăt unei perioade de 40 de ani de politică unitară SUA-UE cu privire la conflictul arabo-israelian, constată EUObserver. De asemenea, scindarea SUA de UE în privinţa Israelului vine şi pe fondul altor neînţelegeri referitoare la soluţionarea conflictelor în regiune, adaugă publicaţia de la Bruxelles. La rândul său, Ministerul rus de Externe a afirmat că decizia Statelor Unite de a susţine, efectiv, dreptul Israelului de a construi colonii în Cisiordania ocupată subminează baza legală pentru o soluţie la conflictul israelo-palestinian, citează Ria Novosti. Iar între timp, Rusia caută să câştige putere în Orientul Mijlociu, prin vânzări militare, purtând negocieri şi încheind contracte militare cu Egiptul, Irakul, Arabia Saudită, Turcia şi Emiratele Arabe, remarcă Newsweek.
(Cristina Zaharia)
