Corupţia şi emigraţia în rândul tinerilor paralizează România. Cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din România ar putea aduce în fruntea guvernului şi statului un duo conservator.
Sediul partidul conservator PNL se află într-un fost palat oficial din Bucureşti înconjurat de un parc impresionant. În faţa intrării parchează un autobuz albastru cu fotografia candidatului pentru preşedinţie Klaus Iohannis, care se va prezenta duminică pentru a fi reales în funcţie. Alături se află un moto scris cu litere albe: “Pentru o Românie normală”.
Sloganul electoral promite tot ce îşi doresc mulţi dintre români. La 30 de ani de la căderea regimului socialist în ţara cu 20 de milioane de locuitori domneşte în continuare corupţia. Educaţia şi infrastructura se află într-o stare mizerabilă, elitele se îmbogăţesc de pe urma banilor din impozite. Frustrarea românilor legată de absenţa unui progres face ca mulţi dintre ei să părăsească ţara. Conform estimărilor 3,5 – 4 milioane de români trăiesc deja în Europa occidentală – aproape o cincime din populaţie.
Responsabilitatea pentru stagnare revine blocadei politice de mai mulţi ani dintre preşedintele conservator Klaus Iohannis şi fostul guvern populist de stânga condus de Viorica Dăncilă de la PSD.
Românii speră acum într-o schimbare: în cazul în care, după cum este de aşteptat, duminică Iohannis va fi reales, ţara va avea la conducerea cu nou investitul prim ministru conservator şi lider al PNL Ludovic Orban un tandem conservator. Primul tur de scrutin a fost deja câştigat clar de către Iohannis cu 37,8%. Fostul premier Dăncilă a obţinut doar 22,2%.
Iohannis şi noul său premier Ludovic Orban reprezintă contra-modelul est-european al sistemului autocratic, naţionalist din Ungaria condusă de populistul de dreapta Viktor Orbán. Tandemul economic liberal vrea să creeze după schimbare trecerea la mai multă transparenţă, echitate şi stat de drept. Însă transformarea va putea reuşi doar prin stoparea urgentă a fenomenului “Brain-Drain”.
De când România a aderat în urmă cu 12 ani la UE, emigraţia a luat proporţii tot mai ameninţătoare. Restaurantele din Bucureşti nu mai găsesc ospătari, furnizorii de automobile din ţară caută disperaţi forţă de muncă.
Cei tineri şi talentaţi caută să-şi facă un viitor în Germania, Austria, Marea Britanie sau Spania. S-au săturat să fie parte a unui sistem corupt în care banii şi relaţiile contează în numeroase cazuri mai mult decât pregătirea şi competenţa. După cum afirmă vicepreşedintele PNL Vlad Nistor, “acest Brain-Drain constituie una din cele mai mari probleme ale României”.
La prima vedere bilanţul economiei româneşti arată excelent. În pofida conjuncturii mondiale slăbite România înregistrează de mai mulţi ani o dezvoltare economică. Institutul vienez pentru compararea economiilor din lume prognozează pentru acest an o creştere a PIB cu 4,2% – respectiv 3,3% pentru 2020 şi 3% pentru 2021.
Cu toate acestea cifrele înşeală. “Economia este clădită pe nisip”, afirmă un cunoscător la Bucureşti. Creşterea este umflată de consumul intern, prin majorarea salariilor la funcţionari şi a pensiilor precedentul guvern populist de stânga a impulsionat cheltuielile private, însă aproape că nu a investit deloc în dezvoltarea susţinută a ţării. Datorită lipsei de activitate a unei părţi a funcţionărimii nici fondurile UE nu au fost folosite.
Investiţii importante în infrastructură şi educaţie au fost desconsiderate. Reţeaua de autostrăzi este subdezvoltată chiar şi pentru nivelul existent în Europa de Sud-Est. Sistemul de sănătate este dărăpănat şi subfinanţat. Între timp în întreaga ţară există agenţi care organizează contra cost tratamente în Occident.
Întreprinzătorii se plâng de pregătirea mizerabilă din şcoli şi universităţi. “Chiar şi în vremea lui Ceauşescu pregătirea inginerilor se făcea la un nivel mai înalt decât acum”, afirmă un industriaş din Braşov care îşi pune mari speranţe în schimbările politice datorită PNL.
Românii speră ca Iohannis, împreună cu ucenicul său politic Orban, să poată introduce în România o direcţie conservatoare. Ambii şi-au propus drept scop mai multe iniţiative private, mai puţin nepotism şi o eficienţă mai mare în administraţie. În opinia unui ambasador care reprezintă de mai mulţi ani la Bucureşti o ţară membră UE, “în România are loc un punct de cotitură. Inversarea timpului a început.”
Datorită talentului său politic Iohannis îl descoperise pe Orban în urmă cu mai mulţi ani. Datorită sprijinului său, politicianul de 56 de ani a devenit în 2017 liderul PNL. Deşi puterea noului tandem este limitată, deoarece PNL conduce un guvern minoritar care va deţine doar 20% din mandatele parlamentare şi trebuie să caute alte majorităţi, noul executiv va rămâne în funcţie până la alegerile parlamentare din noiembrie 2020.
Cu toate acestea niciodată nu a existat o speranţă mai mare privind o Românie mai bună. “Orban nu vorbeşte prostii. Este un om de încredere, cinstit, transatlantic şi proeuropean” afirmă la Bucureşti un analist politic german. Iar Iohannis a afirmat cu simţul ironiei la investirea lui Orban: “Chiar dacă nu va fi un madat complet de patru ani, va fi drept recompensă un mandat mai dur”.
Există şi în UE speranţa că situaţia din ţara carpatică se va schimba în bine. Preşedintele desemnat al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aşteptat cu nerăbdare nominalizarea unui comisar european de la Bucureşti.
Prin desemnarea europarlamentarului Adina Vălean (PNL) imediat după alegerea lui Orban, Iohannis a prezentat la Bruxelles un candidat acceptabil, iar Parlamentul European i-a dat imediat undă verde.
PNL are deja pregătit programul pentru schimbare: “Vrem să promovăm iniţiativa privată şi să reducem birocraţia pentru a nu obstrucţiona nicio investiţie externă”, menţionează vicepreşedintele PNL Vlad Nistor.”Deşi am promis că vom majora pensiile, o vom face doar în funcţie de dezvoltarea economică.” De asemenea se doreşte consolidarea justiţiei independente şi a luptei împotriva corupţiei.
Deputatul USR Cosette Chichirău nu se abţine de la a spune lucrurilor pe nume: “Nu suntem o democraţie care funcţionează bine”, spune fostul manager de finanţe de 41 de ani, îndreptându-se spre sala de şedinţe.
Reşedinţa Parlamentului se află în monstruosul palat din perioada dictatorului comunist Ceauşescu. Speranţele lui Chichirău se bazează pe noul guvern condus de Orban în tandem cu Iohannis. “Orban aduce în cabinet oameni competenţi. Avem în sfârşit nevoie de oameni care să nu aibă probleme cu legile”, spune reprezentantul partidului anti-establishment USR şi priveşte cu încredere spre Capitala scăldată în soare.
(Autor: Hans-Peter Siebenhaar)
https://www.handelsblatt.com/politik/international/klaus-johannis-rumaenen-hoffen-mit-konservativem-praesidenten-auf-eine-bessere-zukunft/25248190.html/istanesc/czaharia
HANDELSBLATT (Germania), 20 noiembrie 2019
Traducerea: Imola Stănescu
