Ultimul capitol din lunga poveste a preluării mandatului de către noua Comisie Europeană a primit în sfârşit undă verde după reuniunea preşedinţilor grupurilor politice din Parlamentul European. Legislativul comunitar va supune votului noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, miercuri, 27 noiembrie, scrie Euronews, citându-l pe preşedintele PE, David Sassoli. În cazul unui vot pozitiv, noua Comisie şi-ar putea începe activitatea pe 1 decembrie. Procedura a fost întârziată de faptul că propunerile venite iniţial din partea Franţei, a Ungariei şi a României au fost respinse de membrii Parlamentului European. 27 dintre statele membre ale uniunii şi-au trimis propunerile însă Marea Britanie, care era obligată să propună la rândul său un comisar după noua amânare a Brexit, nu a făcut acest lucru, ceea ce a determinat Comisia Europeană să demareze procedura de infringement împotriva Londrei, aminteşte Euronews. Termenul acordat Marii Britanie expiră vineri, 22 noiembrie.
Nu doar dosarul Brexit ţine ocupată clasa politică şi opinia publică din Marea Britanie, ci şi apropierea cu paşi rapizi a alegerilor parlamentare anticipate, care vor avea loc luna viitoare. Partidul Laburist şi-a prezentat programul prin care speră să atragă voturile cetăţenilor, promiţând un nou acord Brexit şi schimbări în numeroase domenii importante pentru britanici. Potrivit Reuters, planul prezentat de liderul laburist, Jeremy Corbyn, prevede investiţii de miliarde de lire în serviciile publice, o naţionalizare parţială a gigantului telecomunicaţiilor BT, a căilor feroviare şi a unor servicii precum furnizarea de apă şi poşta, reducerea diferenţelor salariale, majorarea impozitelor pentru persoanele bogate şi construcţia de locuinţe sociale. Angajându-se „să se ia de cei bogaţi şi puternici”, Corbyn nu a omis să îi arate cu degetul pe criticii agendei sale de stânga, indicând că „atacurile feroce la adresa sa sunt un semnal că elita puterii se teme de determinarea lui de a schimba sistemul care acum îi favorizează”, comentează The Independent.
Declaraţiile alarmante ale preşedintelui francez referitor la perspectivele NATO continuă să trezească ecouri în presa internaţională. După ce Emmanuel Macron a declarat că „NATO este în moarte cerebrală”, Germania a sugerat constituirea unui grup de experţi, sub conducerea secretarului general Jens Stoltenberg, care să analizeze situaţia actuală a alianţei, scrie site-ul Politico.eu. Grupul ar urma şi să revizuiască aspecte ale activităţii NATO, propunere primită cu deschidere de reprezentanţii statelor membre, a afirmat Jens Stoltenberg. „Staff-ul lui Donald Trump ia în râs criticile lui Macron la adresa NATO” scrie cotidianul britanic The Express. Iar ambasadorul SUA la NATO, Kay Bailey Hutchinson, a declarat că nu este „raţional” ca liderii UE să considere că se pot apăra singuri în faţa numărului crescând de pericole apărute pe plan internaţional.
În Statele Unite, opinia publică, politicienii şi presa urmăresc la unison desfăşurarea anchetei în vederea declanşării procedurii de destituire a preşedintelui Trump în aşa-zisul scandal Ukrainegate. Într-o nouă zi de audieri, Fiona Hill, fost expert al Casei Albe pe zona Rusiei a vorbit despre o serie de încercări ale Republicanilor de a sădi îndoiala în legătură cu amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016, scrie The Washington Post. „Este un discurs de ficţiune care a fost propagat de serviciile de securitate ruseşti”, a afirmat Fiona Hill. Ea a catalogat totodată drept neadevărate speculaţiile că de fapt Ucraina ar fi desfăşurat un război informaţional împotriva Statelor Unite şi nu Rusia, mai scrie The Washington Post.
În Israel, procurorul general a anunţat că premierul Benjamin Netanyahu a fost pus sub acuzare pentru mită, fraudă şi înşelăciune, scrie Jerusalem Post. Astfel, Benjamin Netanyahu devine primul şef de guvern din istoria israeliană trimis în judecată în perioada mandatului. „Decizia de incriminare ar putea modifica mersul negocierilor pentru formarea unui nou guvern şi desemnarea unui nou premier în ultimele 21 de zile pe care Knessetul le mai are la dispoziţie pentru a nu fi declanşate noi alegeri anticipate”, mai arată Jerusalem Post. Iar The Guardian comentează că „Anunţul dramatic al procurorului, punct culminant a trei ani de investigaţii, soseşte într-un moment dificil pentru cel mai longeviv lider al Israelului. Netanyahu luptă pentru viitorul său politic după ce a eşuat în a obţine o victorie clară în două alegeri din acest an. Premierul Netanyahu a negat toate acuzaţiile, spunând că sunt parte a unei vânători de vrăjitoare orchestrată politic pentru a-l îndepărta din funcţie”, notează The Guardian.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
