Printre temele de interes pentru presa străină îşi fac loc şi alegerile din România, alături de scrutinul local din Hong Kong şi intrarea în cursa prezidenţială din Statele Unite a miliardarului Michael Bloomberg, fost primar al New York-ului.
„Preşedintele în exerciţiu al României câştigă cu uşurinţă un nou mandat, la o mare distanţă”, anunţă Reuters. „Liberalul Klaus Iohannis a fost reales cu un scor mare, duminică”, iar contracandidata sa Viorica Dăncilă a suferit „cea mai usturătoare înfrângere a unui candidat al principalului partid de stânga, de la căderea regimului comunist, cu 30 de ani în urmă”, situaţie care „confirmă ancorarea europeană a ţării”, constată Le Figaro. „În România, mobilizarea societăţii civile s-a impus politicienilor”, titrează Le Monde, cu referire la cei „patru ani de mobilizare excepţională împotriva corupţiei” începând din momentul incendiului ucigaş din clubul Colectiv. În acest timp „România s-a schimbat profund”, este de părere cotidianul parizian care pentru exemplificare se foloseşte de piesa montată de Ioana Păun pe tema cunoscutei tragedii. Citată de cotidianul parizian, scenarista punctează: „Problema corupţiei a explodat, dar şi cea a responsabilităţii generale a societăţii din ultimii 30 de ani”. Astfel că, după cum constată publicaţia Bloomberg, sloganul unei Românii ‘normale’ – era „un angajament menit să asigure realegerea preşedintelui”, într-o ţară care „a avut parte de una din cele mai mari instabilităţi politice din UE” în perioada care a trecut din 1989. La fel ca alte publicaţii internaţionale, Bloomberg aminteşte că Iohannis „a fost alături de cele mai ample proteste de după căderea comunismului, opunându-se tentativelor guvernului de a scoate de sub incidenţă penală faptele de corupţie mai puţin grave”. Iar riposta sa „a ajutat la trimiterea după gratii a şefului partidului de guvernământ şi a împiedicat România ca, alături de Ungaria şi Polonia, să rişte să fie penalizată de UE pentru situaţia statului de drept”. De altfel, Klaus Iohannis este perceput drept „o contragreutate” la premierul ungar Viktor Orban şi partidul polonez naţionalist de dreapta Lege şi Justiţie, aflat la guvernare, evidenţiază Frankfurter Rundschau. „Klaus Iohannis, un centrist-conservator, ales (în mod suprinzător) preşedinte în 2014, pe valul protestului societății civile, care lupta încă de atunci împotriva corupției și abuzurilor de putere ale partidului social-democrat (moștenitorul Partidului Comunist), reprezintă de fapt elitele și alegătorii hotărâți să consolideze angajamentul României în UE, să modernizeze țara, să combată cancerul corupției”, evidenţiază La Repubblica. Cotidianul roman adaugă că „după decenii de teroare, oprimare şi mizerie impuse de Ceauşescu”, ţara noastră „trăieşte de mai mulţi ani o dezvoltare economică impetuoasă, cu cea mai rapidă creştere a PIB din UE” însă „corupţia şi deficienţele grave de infrastructură afectează miracolul economic, la fel ca emigrarea puternică”. Pe scurt, alegătorii din România au „respins anii de scandaluri şi haos”, conchide New York Times.
Aceeaşi publicaţie americană relatează că, după protestele care durează de mai multe luni, la alegerile municipale din Hong Kong s-a înregistrat o puternică prezenţă. „Un număr record de locuitori” ai fostei colonii britanice s-au „prezentat la urne duminică, în alegerile paşnice considerate un referendum privind protestele tot mai violente care au acaparat centrul urban de aproape şase luni”, apreciază Wall Street Journal. De fapt, după cum explică The Guardian, consiliile locale sunt organisme fără autoritate extinsă, cu bugete limitate şi renumite pentru corupţie. „În ultimii ani, la municipale s-a înregistrat o prezenţă scăzută, iar grupurile discipliniate şi bine finanţate pro-Beijing au câştigat cu uşurinţă controlul în aproape toate consiliile”. Dar, continuă cotidianul britanic, „după ce protestele împotriva controversatei legi a extrădarii s-au transformat într-o amplă mişcare prodemocraţie care zguduie metropola de aproape şase luni, scrutinul focalizează un puternic interes politic”, mai ales că „autorităţile au insistat de multe ori că protestatarii formează o minoritate vocală dar restrânsă, în timp ce ei se bucură de susţinerea unei ‘majorităţi tăcute'”.
Ziarele străine, în frunte cu cele americane, notează şi intrarea miliardarului Michael Bloomberg în cursa pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în SUA în 2020. Fostul primar al New York-ului „aduce o uriaşă avere personală şi opinii moderate în cursa tot mai fluidă” pentru nominalizarea din partea Partidului Democrat, relatează New York Times. USA Today notează că fondatorul cunoscutei companii media care îi poartă numele „a revenit în Partidul Democrat abia anul trecut, după ce a devenit republican în 2001 înainte de prima sa candidatură la primărie, apoi s-a înregistrat ca independent în 2007, spunând că este important să nu devii captiv într-o ‘aderenţă rigidă la orice ideologie politică’, înainte de a câştiga un al treilea mandat în 2009”. Citat de Le Figaro, Michael Bloomberg declară pe site-ul său că are drept obiectiv să-l „învingă pe Donald Trump şi să reconstruiască America”.
Publicaţiile străine acordă de asemenea atenţie activităţii Papei Francisc. Din Italia, Rainews relatează că în vizita pe care o face la Hiroshima şi Nagasaki, suveranul pontif şi-a declarat opoziţia faţă de orice război. Adresându-se supravieţuitorilor bombardamentelor atomice, Papa a subliniat caracterul imoral al folosirii energiei atomice în scopuri militare, punctează Rainews. Papa „a criticat vehement conceptul descurajării nucleare şi a avertizat asupra caracterului dăunător al unei curse a înarmării”, făcând totodată apel la liderii lumii să folosească mai bine banii şi resursele pentru problemele de mediu şi eradicarea sărăciei, scrie Japan Times. În vizita sa în Japonia, „o ţară impermeabilă creştinismului”, papa mizează pe „coarda pacifistă a niponilor”, opinează Le Figaro. Iar Washington Post consideră că „Papa Francisc, globetrotter la o vârstă la care alţi pontifi au încetinit ritmul, încearcă să transforme Biserica prin călătoriile sale”, inclusiv prin vizita făcută în România, unde „a avertizat privitor la pericolul populismului”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
