Klaus Iohannis a fost reales în funcţia de preşedinte al României, duminică, câştigând cu uşurinţă turul doi pe fondul primisiunilor de continuare a luptei împotriva corupţiei şi de întărire a statului de drept.
După numărarea a 88% din voturi, Iohannis de centru-dreapta avea 63,2%, în vreme ce liderul Partidului Social Democrat, Viorica Dăncilă, recent înlăturată din funcţia de premier, avea 36,8%.
„România a învins! Astăzi a învins România modernă, europeană, normală!”, a spus Iohannis la sediul central al PNL, după prezentarea sondajelor la ieşirea de la urne care previzionau victoria lui. „Românii au fost eroii zilei de azi. Au mers la vot în număr impresionant şi acesta este cel mai important câştig al acestei zile”.
„Primesc această victorie cu bucurie, gratitudine, modestie şi cu încredere în România”, a spus fostul primar al Sibiului în vârstă de 60 de ani, membru al minorităţii etnice germane din România, care înainte de a intra în politică a fost profesor de fizică.
Prezenţa la vot a alegătorilor a fost de 49,87%, în scădere faţă de 53,17% cât a fost în 2014.
În ceea ce o priveşte, după ce a votat în cursul dimineţii Dăncilă promisese „mai multă implicare, muncă şi angajament faţă de poporul român”.
Guvernul lui Dăncilă a căzut în 10 octombrie după ce a pierdut un vot de cenzură în Parlament. Fusese afectat de acuzaţii de corupţie şi criticat de UE pentru reformele justiţiei considerate a compromite statul de drept şi independenţa magistraţilor.
Luna aceasta, legislatorii şi-au dat susţinerea pentru un guvern minoritar condus de premierul Ludovic Orban de la PNL, partid anterior condus de Iohannis.
Iohannis a avut deseori ciocniri cu Dăncilă şi partidul ei pe tema reformelor judiciare şi altor legi. Adversarii şi criticii şi-au făcut griji pentru diluarea legilor anticorupţie care în ultimii câţiva ani au dus la condamnarea a zeci de membri ai cabinetului, legislatori şi chiar a unui membru român al Parlamentului European.
Indignarea publică a generat de asemenea frecvente proteste de masă anticorupţie, la Bucureşti şi în alte oraşe.
Cu rădăcinile şi valorile lor ideologice comune, se aşteaptă ca Iohannis şi Orban să conlucreze pentru impulsionarea măsurilor anticorupţie.
Deşi lipsit de un rol executiv, preşedintele României are prerogative decizionale semnificative, inclusiv în privinţa securităţii naţionale şi politicii externe. Ales pentru un mandat de cinci ani, preşedintele poate de asemenea să respingă persoane desemnate de partide pentru postul de premier şi candidaţi ai guvernului la funcţii judiciare.
România, membru UE din 2007, este măcinată de sărăcia larg răspândită, 25% din populaţia sa trăind cu mai puţin de 5,50 de dolari pe zi, conform unui studiu al Băncii Mondiale de anul trecut. Cifrele recente indicau o încetinire a creşterii economice, deşi rata anuală de 3% realizată în trimestrul trei al anului încă se numără printre cele mai rapide din Europa.
Românii din străinătate, estimaţi la aproximativ 4 milioane, au început să voteze de vineri în sute de centre de vot, inclusiv în Italia, Marea Britanie, Franţa, Australia şi SUA. Românii din diaspora au de asemenea opţiunea de a vota prin corespondenţă.
Nicolae Dumitrache, AP
https://www.washingtonpost.com/world/europe/romanias-iohannis-hopes-for-2nd-term-in-presidential-runoff/2019/11/24/570e4610-0e95-11ea-8054-289aef6e38a3_story.html
THE WASHINGTON POST (SUA), 25 noiembrie 2019
Traducerea: Adriana Buzoianu
