Biologii SOR au realizat prima observație documentată cu fotografii a unui exemplar de gâscă de zăpadă în România – pasăre specifică Americii de Nord. Până acum, această specie a mai fost semnalată în vestul Europei doar ca apariție accidentală.
Cine caută… găsește
Biologii SOR Dorin Damoc și Dani Drăgan au reușit să observe și să documenteze cu fotografii un exemplar de gâscă de zăpadă (Anser caerulescens) în România la o acțiune de monitorizare de gâște sălbatice din Insula Mare a Brăilei în cadrul proiectului „Conservarea gâștei cu gât roșu pe toată ruta globală de migrație”, finanțat prin programul LIFE al Comisiei Europene.
„Noi aveam de monitorizat sectorul din Insula Mare a Brăilei și căutam stolurile de gâște pentru a număra exemplarele de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis). Era normal să ne sară în ochi gâsca de zăpadă, care este albă și era extrem de vizibilă într-un stol care se hrănea pe câmp. Erau acolo și gârlițe mari și gâște cu gât roșu, dar am văzut exemplarul alb și inițial am crezut că este vorba despre o altă specie, dar un exemplar leucistic. Am urmărit prin lunetă pasărea și am comparat caracterele de determinare cu cele din determinatorul de păsări. Era clar că avem de-a face cu primul exemplar de gâscă de zăpadă care a ajuns în România”, a povestit Dorin Damoc.
Imediat după ce au văzut gâsca de zăpadă, biologii SOR și-au anunțat colegii. Primul care a ajuns acolo a fost Emil Todorov, managerul proiectului de monitorizare a gâștelor pentru SOR. Observația a fost confirmată și de el, dar mai rămâne o enigmă de dezlegat – de unde provine exemplarul din România.
Călător derutat sau exemplar evadat
Gâsca de zăpadă nu este o pasăre care să ajungă în România. Cuibărește în America de Nord și Canada, și migrează pentru a ierna în sudul Americii de Nord. Unele exemplare, însă, ajung accidental și în vestul Europei, duse de vânturi puternice sau de furtuni. Mai multe exemplare au fost semnalate în Marea Britanie, Olanda sau Danemarca, dar niciodată la noi în țară.
Foto: sor.ro (Dorin Damoc)
„Nu știm cu exactitate cum a ajuns acest exemplar la noi. Poate fi un exemplar care a ajuns accidental la noi, dar poate fi și un exemplar care să fi scăpat dintr-o colecție. La asta ne-am gândit și noi prima oară, când am văzut pasărea, pentru că nu se află pe o cale naturală de migrație a acestei specii. Ne-am uitat prin lunetă mai mult timp, am făcut și fotografii prin lunetă special pentru a încerca să vedem dacă pasărea are inele color pe picioare. Crescătorii și colecționarii își marchează cu inele exemplarele pe care le au. Exemplarul observat de noi nu are niciun astfel de inel”, a mai spus Dorin Damoc.
În România cuibărește o singură specie de gâscă sălbatică – gâsca de vară. Cea mai mare aglomerare de gâște are loc iarna, când mai multe specii vin să ierneze în România. Acestea vin din Siberia și Peninsula Scandinavă, dar România nu se află pe nicio cale de migrație a speciilor din America.
Proiectul
Gâsca de zăpadă a fost identificată în prima acțiune din sezonul rece 2019-2020 pe care SOR o dedică monitorizării gâștelor în proiectul „Conservarea gâștei cu gât roșu pe toată ruta globală de migrație”. Proiectul are ca țintă gâsca cu gât roșu, specie care cuibărește în Siberia, dar iernează în România, Bulgaria și Ucraina.
„În acest proiect avem mai multe acțiuni de monitorizare de gâște cu gât roșu, alături de voluntari și biologi ai SOR, dar și rangeri de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Încercăm să identificăm care sunt zonele pe care gâștele le folosesc pentru a se hrăni și pentru a dormi, dar avem și patrule comune alături de vânători pentru a opri braconajul”, a spus managerul de proiect pentru SOR – Emil Todorov.
Astfel de acțiuni vor avea loc în fiecare lună, în locurile unde se știe că pot fi găsite cele mai mari aglomerări de gâște. Specialiștii de la SOR se bazează la aceste monitorizări și pe rutele transmise prin satelit de emițătoarele amplasate în cadrul acestui proiect pe mai multe exemplare de gâscă cu gât roșu.
Biologii SOR nu sunt la prima specie nouă pentru fauna României pe care o descoperă în ultimii ani. Rând pe rând, au mai fost identificate pentru prima oară exemplare de muscar semigulerat, pietrar de deșert, fâsa lui Richard, dar și specii noi de crustacee, insecte sau plante.
***
Societatea Ornitologică Română (SOR) este cea mai importantă organizație independentă de conservare a păsărilor din România. Un ONG premiat, SOR, lucrează pentru a proteja păsările sălbatice și habitatele lor în România de aproape 30 de ani. Misiunea noastră este să ne asigurăm că populațiile noastre unice de păsări sunt protejate, iar locurile naturale minunate ale României nu sunt exploatate și distruse de evoluțiile dăunătoare. Dorim să îi inspirăm pe oameni să contribuie la protejarea păsărilor și a habitatelor din România și, cu ajutorul lor, să ne asigurăm că şi generațiile noastre viitoare se vor bucura de acestea.
