Situaţia postelectorală din România rămâne în atenţia presei internaţionale. Ziarele străine inserează de asemenea materiale dedicate Europei centrale, la 30 de ani de la căderea comunismului. Şi pe lângă comentariile despre Hong Kong, îşi fac loc şi câteva articole despre efectele încălzirii globale.
Din Belgia, Le Soir scrie că de la realegerea preşedintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de cinci ani, „proeuropenii văd orizontul limpezindu-se în România”. În aceeaşi notă, Christian Science Monitor îşi dedică editorialul scrutinului din România. Sub titlul „Europa câştigă o mare bătălie anticorupţie”, publicaţia americană apreciază că „la alegerile de duminică, România a demonstrat cum poate realiza o ţară europeană un progres solid, fie el şi intermitent, spre o guvernare onestă – cu ghionturi frecvente” din partea Bruxelles-ului. Totuşi, pentru „duetul de la conducerea României” care „promite o eră proeuropeană”, „problemele se înmulţesc”, remarcă Financial Times. Ziarul britanic evidenţiază că premierul Orban şi preşedintele au acum „în faţă o lungă listă de probleme şi o marjă îngustă pentru a le rezolva, iar alegerile locale şi generale sunt programate anul viitor”. Dintre aceste probleme, detaliază Financial Times, cele mai stringente sunt „cheltuielile publice şi deficitul bugetar crescut”, iar în această privinţă şeful guvernului a declarat pentru publicaţia londoneză că priorităţile sale „sunt de ordin economic, pentru recâştigarea încrederii mediului de afaceri în instituţiile guvernamentale”, amintind însă că va trebui să fie „foarte precaut” având în vedere majoritatea parlamentară extrem de firavă.
Coditianul american Chicago Tribune lărgeşte aria de explorare şi, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, încearcă să se lămurească dacă fericirea resimţită în 1989 de est-europenii care „s-au scuturat de cârmuirea sovietică şi de propriii lor potentaţi comunişti” s-a tradus în beneficii reale. Şi constată că deşi „cele mai multe ştiri din regiune sunt acum sumbre – cu naţionalism de extrema dreaptă în estul Germaniei acum reunificate, guverne autoritare în Polonia şi Ungaria, corupţie în Cehia, probleme economice şi exod de creiere în România şi Bulgaria”, „revoluţia nu a eşuat”. De fapt, „chiar dacă central-europenii au rămas în continuare în urma Vestului, ei tot o duc mai bine decât înainte în plan economic”, „pot călători liber în străinătate şi pot vorbi liber” şi deşi „uneori se dovedesc membri incomozi ai NATO sau UE, rămân ferm ancoraţi în ambele blocuri”, în vreme ce „principala ameninţare la adresa acestor organizaţii nu provine de la noii membri central-europeni, ci de la politica „America mai întâi” a administraţiei Trump”, reliefează ziarul din Chicago.
Un alt ziar american, New York Times priveşte dincolo de graniţele Uniunii Europene, spre Republica Moldova care „urmărind să obţină un împrumut de la Rusia, şi-ar putea ‘suspenda’ cooperarea cu FMI”, după cum afirmă noul premier de la Chişinău. „Declaraţiile şi acţiunile lui Ion Chicu, între care şi vizita făcută la Moscova săptămâna trecută”, explică jurnalul american, „indică probabil o cotitură care readuce (ţara) în sfera de influenţă a Rusiei, după ce anteriorul guvern prooccidental al Moldovei a fost înlăturat în 12 noiembrie printr-o moţiune de cenzură, la doar cinci luni după ce preluase puterea promiţând să lupte cu corupţia”.
Între temele care se menţin de ceva vreme în atenţia presei străine figurează situaţia din Hong Kong. După „o perioadă de relativă tăcere” a autorităţilor chineze ulterior pierderilor decisive suferite de aliaţii regimului central în alegerile locale din Hong Kong, Beijingul pune rezultatul scrutinului pe seama „intervenţiei străine”, scrie Wall Street Journal. Concret. „Beijingul acuză Washingtonul de intervenţie în afacerile sale interne”, rezumă Financial Times. Iar Le Monde evidenţiază că „şefa administraţiei din Hong Kong, Carrie Lam îşi face mea culpa”, dar „nu răspunde celor cinci revendicări ale protestatarilor, inclusiv instituirea sufragiului universal”. De altfel, „ziarele din China continentală au păstrat tăcerea asupra acestor alegeri locale, doar ediţiile destinate străinătăţii vorbind despre un vot ‘falsificat’ favorabil taberei democratice”, reliefează cotidianul parizian.
Multe din marile cotidiane internaţionale informează şi despre raportul ONU privind efectele schimbării climatice. Studiul „avertizează că temperaturile la nivel mondial sunt pe cale să crească cu nu mai puţin de 3,9 grade Celsius până la sfârşitul secolului”, faţă de nivelul preconizat de 1,5 grade care ar asigura o minimă protecţie a mediului în care îşi duc viaţa oamenii, relatează Washington Post. „După un deceniu pierdut”, după cum punctează Le Monde, „statele ar trebui să-şi reducă drastic emisiile de carbon, cu 7,6% anual între 2020 şi 2030 dacă vor să oprească încălzirea globală la un prag suportabil”. Însă The Guardian observă că „Parlamentul European este împărţit în privinţa declarării unei urgenţe climatice” înainte de summitul crucial al ONU care va avea loc săptămâna viitoare. Mai hotărâţi, 300 de elevi din zece ţări europene „conferă drepturi planetei”, relatează Liberation, cu precizarea că tinerii prezintă miercuri în Parlamentul European o declaraţie care vizează între altele combaterea poluării, prezervarea oceanelor, contracararea poluării luminoase şi a despăduririi – cu solicitarea de a fi ratificată.
Iar cotidianul american USA Today informează că un nou studiu arată că adulţii activi din Statele Unite „mor într-un ritm îngrijorător”. Fenomenul „distinct american”, care „nu are cauze uşor de perceput sau soluţii simple”, afectează forţa de muncă din cea mai mare putere a lumii, marcată de supradoze de droguri, sinucideri şi boli cronice şi fiind în acelaşi timp silită să facă faţă stresului determinat de probleme economice”, scrie cotidianul american.
Adriana Buzoianu, RADOR
