Noua Comisie Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, a primit miercuri aprobarea Parlamentului European, reuşind să obţină mai multe voturi decât comisia precedentă a lui Jean-Claude Juncker, deşi în luna iulie, desemnarea lui von der Leyen în funcţia de preşedinte a beneficiat de un sprijin la limită din partea Eurocamerei, notează Euobserver. În ciuda acestui vot consistent, noua preşedintă a executivului european va avea dificultăţi în a construi o coaliţie funcţională într-un parlament fragmentat în care grupurile politice sunt mai divizate ca oricând, mai avertizează publicaţia europeană. De altfel, Le Monde, aminteşte de „lungul drum european al Ursulei von der Leyen” care s-a luptat timp de cinci luni cu diverse obstacole, printre care şi respingerea a trei candidaţi, pentru a-şi forma în cele din urmă echipa. „Confirmată de Parlamentul European, Comisia lui von der Leyen nu va avea dreptul să greşească”, titrează Les Echos, avertizând că încrederea va continua să existe doar dacă vor fi îndeplinite promisiunile, care nu sunt deloc puţine. Astfel, pe lângă „Pactul Verde” referitor la tranziția climatică, von der Leyen promite modernizarea Europei prin inovare, accelerarea digitalizării economiei, un salariu minim peste tot pe continent și, la nivel instituțional, o conferință majoră dedicată viitorului Europei. „Putem fi creatorii unei mai bune ordini globale. Aceasta este vocaţia Europei şi asta este ceea ce vor cetăţenii europeni” a susţinut noua preşedintă a Comisiei Europene, citată de Euronews, subliniind că o „Europă mai puternică înseamnă o lume mai bună”. Totodată, în urma criticilor formulate de preşedintele francez Emmanuel Macron la adresa NATO, Ursula von der Leyen a ţinut să precizeze într-o conferinţă de presă că Uniunea Europeană nu va concura cu NATO şi că în materie de apărare europeană, „UE şi NATO sunt complementare, şi nu rivale”, notează Agenţia France Presse.
Declaraţiile lui von der Leyen vin la o zi după pledoaria susţinută de Angela Merkel în faţa deputaţilor germani. „Europa nu se poate apăra singură deocamdată, depindem de Alianţa transatlantică, este important să acţionăm pentru această Alianță şi să ne asumam mai multe responsabilităţi”, a spus Merkel, promiţând că Germania va atinge „la începutul deceniului 2030” obiectivul Alianţei Nord-Atlantice de a aloca 2% din PIB pentru cheltuielile militare, notează Le Vif. Cotidianul belgian aminteşte că Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump critică la intervale regulate faptul că Berlinul nu alocă mai mulţi bani pentru NATO.
Totuşi politicienii europeni continuă să evidenţieze unele tensiuni din relaţiile transatlantice. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat într-un interviu pentru săptămânalul german Die Zeit că preşedintele american Donald Trump constituie „una dintre cele mai mari provocări” pentru Uniunea Europeană. ‘Pentru prima dată în istorie, există un preşedinte american care este în mod deschis împotriva unei Europe unite. El sprijină Brexit-ul şi se roagă pentru destrămarea Uniunii’, a explicat Tusk pentru Die Zeit.
Cel mai puternic cutremur din Balcani din ultimii zeci de ani, în urma căruia „clădirile s-au prăbușit ca niște castele de cărţi de joc, prinzând sub munţii de dărâmături ca într-o capcană o mulţime de oameni”, după cum descrie La Libre Belgique situaţia sumbră din Albania, a generat o adevărată mobilizare la nivel european. Printre primele ţări care s-au grăbit să sară în ajutorul Albaniei au fost cele din Balcani, după cum observă ziarul grec Kathimerini. Pe lângă ajutorul dat de locuitorii din Kosovo, care şi-au deschis propriile case pentru sinistraţii din Albania, continuă să sosească echipe de salvare din Muntenegru, Serbia şi Macedonia de Nord care se alătură celor trimise deja de marţi în regiune de România, Grecia şi Italia, detaliază ziarul grec. Ajutorul oferit de România este remarcat şi de agenţia chineză Xinhua care titrează: „România trimite o echipă de 50 de oameni în Albania pentru operaţiuni de căutare şi salvare”. De asemenea o echipă de experţi ai Uniunii Europene este alături de autorităţile albaneze, cărora Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţie şi imaginile culese prin sistemul european de sateliţi Copernicus, notează Die Welt, care mai scrie că echipele de salvare depun eforturi supraomeneşti pentru a localiza sub dărâmături eventuali supravieţuitori.
În privinţa actualităţilor politice din România, reţinem două articole dedicate schimbărilor de la conducerea PSD. „Eşec la prezidenţialele din România – demisia şefei partidului de stânga”, titrează Le Figaro, detaliind că preşedinta Partidului Social Democrat, Viorica Dăncilă, a renunţat la funcţia sa în cursul nopţii de marţi spre miercuri, la 48 de ore după ce condusese stânga la o înfrângere în alegerile prezidenţiale. „Social-democraţii ar urma să-şi caute un nou reprezentant la începutul anului 2020, în vederea alegerilor locale şi legislative prevăzute pentru anul viitor”, mai scrie cotidianul francez comentând că „după ce a dominat viaţa politică a ţării în urma căderii regimului dictatorului Ceauşescu la sfârşitul anului 1989, PSD şi-a pierdut în ultimii ani popularitatea, inclusiv în bastioanele sale rurale”. Ideea este preluată şi de cotidianul ungar Magyar Nemzet care sub titlul „Dăncilă a demisionat, iar stânga română se află într-o criză profundă”, notează că „în opinia analiştilor sunt aşteptate pe viitor lupte interne dure în interiorul PSD, iar mai multe grupări se pregătesc pentru preluarea puterii”.
Carolina Ciulu – RADOR
